Interviu acordat în exclusivitate pentru Rador de Exceleța Sa Radko Vlaikov, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Bulgaria în România
Anul acesta, România și Bulgaria marchează împlinirea a 30 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie, cooperare și bună vecinătate dintre cele două țări, încheiat la Sofia, la 27 ianuarie 1992, pecum și 15 de la aderarea celor două state la UE. România și-a exprimat în repetate rânduri interesul în vederea pregătirii celei de-a VI-a reuniuni a Consiliului de Cooperare la Nivel Înalt între Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria, după formarea unui noi guvern la Sofia. O primă etapă în acest sens a fost vizita la București, la sfârșitul lunii aprilie, a premierului de la acea dată, Kiril Petkov, precedată de vizita președintelui bulgar, Rumen Radev, la jumătatea lunii martie. Cele două state au o serie de dosare de interes bilateral, cum ar fi asigurarea navigabilității pe Dunăre, construirea de noi poduri, cooperarea pentru asigurarea securității energetice, inclusiv interconectorul de gaze Bulgaria – Grecia care a fost inaugurat, eforturile pentru aderarea la Spațiul Schengen, respectiv coordonarea cu partea bulgară pentru atingerea acestui obiectiv prioritar cât mai curând posibil, teme legate de securitatea și stabilitatea în regiune.
Am stat de vorbă recent despre toate acestea și despre alte subiecte cu Excelența Sa Radko Vlaikov, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Bulgaria la București, diplomat de carieră, aflat de câteva luni la post în țara noastră, după ce anterior a încheiat un mandat de ambasador al Bulgariei la Belgrad.
Reporter: Excelența Voastră, vă mulțumesc foarte mult pentru oportunitatea de avea această discuție. 2022 este un an important pentru statele noastre – aniversăm 30 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie și bună vecinătate și 15 ani de la aderarea țărilor noastre la UE. Am putea avea acum un moment de bilanț? Cum marcăm aceste aniversări?
Radko Vlaikov: Pentru mine, bilanțul se concentrează într-o constatare. În acești 30 de ani, bulgarii și românii ne-am redescoperit, ne-am cunoscut mai bine și ne-am apropiat, așa cum se cuvine unor popoare din două țări europene vecine. Și acest lucru a devenit posibil după ce, imediat după 1989, societățile din ambele țări am respins simultan categoric regimurile totalitare și au solicitat schimbări radicale. Democrația a fost instaurată. Acest proces nu a fost ușor nici în România, nici în Bulgaria. Din păcate, în unele domenii simțim încă rezistența oamenilor legați de acest trecut. Recidivele din acea perioadă au încetinit dezvoltarea europeană a țărilor noastre. Dar nu au reușit și nu vor putea niciodată să întrerupă elanul și mândria bulgarilor și românilor de a-și redobândi gândirea și mentalitatea de europeni. De 15 ani încoace, noi suntem împreună în Uniunea Europeană, nu doar politic sau economic. Noi suntem împreună cu valorile noastre comune de europeni. Și asta ne-a schimbat ca oameni, ne-a făcut vecini, prieteni și parteneri excelenți în Uniunea Europeană. Și aici nu pot să nu subliniez – și aliați importanți în NATO.
Marcarea acestor două aniversari prețioase nu este un eveniment unic. Pe tot parcursul anului, diplomațiile celor două state lucrează pentru a le populariza. Punctul culminant sunt însă cele două concerte care au loc sub patronajul președinților ambelor țări, Klaus Iohannis și Rumen Radev. Aceasta este cea mai semnificativă recunoaștere a importanței aniversărilor. Cei doi președinți și-au dat împreună acordul de a patrona concertul din 28 septembrie anul acesta de la Sofia, în templul artei simfonice – Sala Bulgaria. Orchestra Română de Tineret a colaborat cu interpreții bulgari de renume mondial Mincho Minchev și Liudmil Angelov. Concertul nu a fost doar un triumf la cel mai înalt standard muzical, ci și o adevărată sărbătoare spirituală a apropierii contemporane între bulgari și români. Cei doi președinți, Klaus Iohannis și Rumen Radev, au fost împreună de acord să patroneze și concertul din 28 octombrie anul acesta în templul operei – Opera Națională din București. Aștept cu nerăbdare concertul de gală al vedetelor de operă din Bulgaria și România sub titlul „Împreună în Europa”. Sunt convins că pentru iubitorii de operă va fi o sărbătoare să se bucure de unii dintre cei mai buni interpreți europeni. Și să se convingă din nou, împreună cu oficialitățile, că bulgarii și românii sunt atât de apropiați. Și avem succes când suntem împreună.
O expoziție foto unică va fi prezentată la concertul de gală din București. Evenimente identice de pa parcursul relațiilor noastre bilaterale din acești 30 de ani, inclusiv emoția noastră de la intrarea în Uniunea Europeană, vor fi prezentate prin obicetivele unor fotografi de la agențiile naționale de presă – Agerpres și BTA. Puțin mai târziu, această expoziție va fi prezentată la Sofia, cu sprijinul Ambasadei României și a deosebit de respectatului meu omolog și prieten, ambasadorul României în Bulgaria, Excelența Sa Brândușa Predescu.
Reporter: Vă propun să trecem la un alt subicet – aderarea la Spațiul Schengen. Dincolo de declarațiile politice, ce se face în mod concret? Guvernele celor două state și-au declarat în repetate rânduri de-a lungul acestui an disponibilitatea de a coopera pentru aderarea la Spațiul Schengen. Ce rezultate concrete au dat aceste efoturi comune până acum, contactele bilaterale cu guvernele statelor membre, cum convingem că îndeplinim condițiile și standardele și putem fi acceptați în Schengen, că în decembrie votul ne va fi favorabil?
Radko Vlaikov: Mi-aș permite să corectez o nuanță din întrebarea dvs. Nu este vorba doar de o dorință exprimată în mod repetat, ci de acțiuni comune continue de cooperare între Bulgaria și România pentru aderarea la Spațiul Schengen. În cele șapte luni de când sunt ambasador în România, nu a existat nicio întâlnire la nivel de președinți, prim-miniștri, miniștri de externe, miniștri de interne, la care această problemă să nu fi fost în centrul atenției. Mai mult, la aceste întâlniri se discută în mod concret modul în care cele două țări pot coopera mai eficient pentru a atinge obiectivul prioritar comun – aderarea la Schengen. Fundamental pentru poziția noastră comună este că atât România, cât și Bulgaria, încă din anul 2011, au îndeplinit toate criteriile tehnice de aderare. De atunci, paza frontierelor noastre cu terțe state a demonstrat că Bulgaria și România protejează în siguranță frontierele externe ale Uniunii Europene. Pe parcursul acestor 11 ani, Bulgaria și România au demonstrat permanent acest lucru partenerilor din Spațiul Schengen. Împreună ne-am opus în această perioadă stabilirii de noi condiții și aplicării de noi criterii. Și acum, în ajunul deciziei finale, noi cooperăm în cel mai eficient mod. Experții noștri din Sofia, București și de la Bruxelles sunt în legătură permanentă, pentru a căuta o abordare comună față de experții din instituțiile europene și din statele membre. Împreună ne pregătim în cel mai convingător mod să ne susținem candidaturile în timpul inspecțiilor în cele două țări din aceste zile. Europarlamentari din Bulgaria și România au inițiat și au prezentat spre discuție în Parlamentul European o rezoluție specială pentru a sprijini admiterea Bulgariei și României, împreună cu Croația, în Schengen.
Și pentru că am amintit de Croația, aș dori să pun accentul pe un aspect foarte important. Politicieni și diplomați din Bulgaria și România pledăm activ pentru convingerea și poziția clară că cele trei țări – Croația, România și Bulgaria – trebuie tratate împreună și primite împreună. Ar fi inadmisibil ca Croația, a cărei candidatură este supusă altor proceduri, să fie acceptată, iar România și Bulgaria, după 11 ani în care au îndeplinit criteriilor tehnice, să fie separate de aceasta. O astfel de decizie nu ar fi nici justă, nici justificată. Îmi e greu să dau un răspuns absolut categoric la întrebarea dacă votul din decembrie va fi în favoarea noastră. Dar pot răspunde categoric că Bulgaria și România, împreună și separat, fac absolut tot ce este necesar și posibil pentru ca în decembrie să se ia o decizie și ca Croația, Bulgaria și România să devină membre ale Spațiului Schengen.
Reporter: România și Bulgaria au convenit recent pentru construirea unui al treilea pod peste Dunăre, la Giurgiu – Ruse, iar în acest sens va fi semnat un acord între cele două state. Ce alte priorități strategice au cele două state în ceea ce privește conectivitatea? Cum se descurcă Bulgaria legat de dragarea Dunării, navigabilitatea pe Dunăre, un al subiect de interes?
Radko Vlaikov: În 2019, Bulgaria și România au semnat un Memorandum în care s-au confirmat amplasamentele potrivite pentru construirea de noi poduri peste Dunăre în regiunile Ruse-Giurgiu, Silistra-Călărași, Sviștov–Zimnicea, Nicopole-Turnu Măgurele, Oreahovo–Bechet. Pe parcursul ultimelor 7-8 luni, cu intensitate diferită, cele două state au discutat despre modalitățile de realizare a acestor intenții.
La cea mai avansată etapă sunt pregătirile pentru semnarea unui acord pentru construirea unui nou pod între Ruse și Giurgiu, nu departe de cel existent. Și pentru că mă întrebați și despre dragare și asigurarea navigabilității pe Dunăre, voi rezuma răspunsurile, adăugând în mod concret proiectul Fast Danube. Acestea sunt probleme prioritare, atât pentru Bulgaria și România, cât și pentru Europa. Tocmai din acest motiv, viceprim-miniștrii și miniștrii transporturilor din cele două țări, Hristo Alexiev și Sorin Grindeanu, au convenit, la întâlnirea lor de la București din 26 septembrie anul acesta, să semneze, în timpul unei vizite comune la Bruxelles, acordurile cu privire la toate acestea. Apreciem foarte mult această abordare, deoarece aceste acorduri bilaterale se validează cu sprijinul Comisiei Europene. În acest fel, Bulgaria și România își vor îndeplini cu strictețe angajamentele pe temele indicate în întrebarea dvs. Pe scurt, aș dori să informez că am analizat atent care ar fi efectul să vizitez toate municipiile dunărene de pe partea română, însoțit de primarii municipiilor situate pe partea opusă, pe malul bulgăresc. Am primit sprijinul conducerilor de stat din ambele țări pentru o astfel de inițiativă. Observ cu mare satisfacție în cadrul acestor vizite că, în anii de pregătire și mai ales după admiterea Bulgariei și României în Uniunea Europeană, între aceste municipalități s-au dezvoltat relații excelente. Ele nu se bazează doar pe prietenia dintre oamenii din orașele respective, ci mai presus de toate sunt bine ancorate în realizarea unor proiecte comune privind cooperarea transfrontalieră și alte proiecte. Mă întrebați despre prioritățile strategice ale celor două țări cu privire la conectivitate. Lista acestor proiecte și agenda discuțiilor privitoare la acestea trebuie neapărat formată „de jos”, pornind de la nevoile oamenilor din municipii, după cum este principiul de lucru cu regiunile din Uniunea Europeană. Parafrazez literalmente cuvintele primarilor români și bulgari ai municipiilor dunărene. Împreună, ei mi-au împărtășit la toate întâlnirile cât de mult le lipsesc, de exemplu, podurile. Dacă ar exista, ei ar dezvolta cu și mai mare succes contactele de afaceri cu orașul de cealaltă parte a Dunării. Mai mult, unii primari și prefecți sunt disperați deja să aștepte „să se construiască poduri de la București și Sofia”. Ei încep deja să caute astfel de forme de cooperare, prin care împreună să se adreseze Comisiei Europene cu proiecte de poduri.
Sunt convins de continuarea cu succes a inițiativei mele. În următoarele câteva luni, vom organiza o întâlnire comună a conducerilor tuturor municipiilor dunărene din Bulgaria și din România. Probabil va fi sub patronajul conducerilor de stat. Vă asigur că, ca urmare a unei pregătiri temeinice, o astfel de întâlnire va stabili subiecte importante pe agenda conectivității dintre cele două țări.
Reporter: Care sunt cele mai importante aspecte ale cooperării între statele noastre, în prezent, în domeniul economic?
Radko Vlaikov: Câteva fapte: Schimburile comerciale dintre cele două țări au crescut cu aproximativ 30% în 2021 și se ridică la 6,5 miliarde de euro; România este al doilea partener economic extern al Bulgariei ca volum; Bulgaria este al treilea partener economic extern al României ca volum. Și iată și rezultatele din turism, ca parte importantă a economiei: În ultimii ani, turiştii români au fost constant pe primul loc în rândul turiştilor străini din Bulgaria. Este îmbucurător că românii au descoperit, alături de stațiunile maritime și montane, centrele SPA din Bulgaria, cu minunatele posibilități de vindecare ale izvoarelor de ape minerale. Aceasta face ca Bulgaria să fie o destinație pe tot parcursul anului, cu servicii de calitate excelentă, acces rapid și ușor, la prețuri accesibile.
În a doua jumătate a anului 2021 și în prima jumătate a anului 2022, cetățenii bulgari se află pe primul loc, cu 18,5%, în rândul cetățenilor străini care au vizitat România. Răspunzând la această întrebare, nu pot să nu o leg de cea anterioară, despre conectivitatea dintre Bulgaria și România și intențiile prioritare ale celor două țări. Toate aceste realizări excelente ale businessului din cele două țări în ultimii ani sunt în pofida faptului că doar două poduri au fost construite între Bulgaria și România de-a lungul a peste 400 km de Dunăre. Și în plus, trecerea TIR-urilor și a mașinilor peste acestea este adesea foarte dificilă. În ultimele luni, am participat la mai multe forumuri de afaceri bulgaro-române, am discutat în repetate rânduri cu oameni de afaceri din cele două țări. Am auzit aceleași păreri, pe care le-am auzit de la primarii municipiilor dunărene: lipsa podurilor este cel mai serios obstacol pentru relaţiile comerciale şi economice dintre cele două ţări. Îmi pun întrebarea retorică: Care ar fi schimburile noastre comerciale și cât de multe continuă să fie avantajele ratate pentru bulgari și români din cauza existenței a doar două poduri peste Dunăre? Și cu toate acestea, businessul românesc și bulgăresc se redescoperă din ce în ce mai mult. Firme bulgărești sunt deja lideri în diverse sectoare, cum ar fi asigurările, serviciile financiare, agricultura, industria alimentară, vânzări de case de marcat. Există oportunități mari de creștere a investițiilor de către companii românești în Bulgaria. Cu siguranță există aici un dezechilibru care va fi depășit. Doar în perioada 2020-2021 s-a observat o creștere semnificativă a investițiilor românești, dar acestea sunt încă departe de oportunitățile oferite de Bulgaria. De anul acesta există deja și participare bulgară la construcția de autostrăzi în România. Holdingul bulgar Trace Group a câștigat o licitație pentru construcția LOT 2 de la 29 km al autostrăzii Ploiești – Buzău.
Reporter: Considerați că cele două state se cunosc suficient de bine din punct de vedere cultural?
Radko Vlaikov: Suntem țări vecine. Bulgarii și românii comunicăm în mod tradițional minunat, ne interesăm unii de alții, ne cunoaștem din ce în ce mai mult. Mi-am exprimat deja satisfacția că în ultimii ani țările și popoarele noastre s-au redescoperit. Ne convingem permanent de apropierea dintre noi. Turismul, businessul, contactele dintre oamenii din zonele de frontieră sunt de mare importanță pentru a ne cunoaște reciproc. În perioada de dinaintea pandemiei de COVID-19, a existat un schimb permanent de piese de teatru, expoziții și alte evenimente culturale. Treptat, acestea își revin la amploarea de dinainte. Bulgaria participă în mod tradițional la Festivalul de Filmului European de la București. Agențiile de presă din Bulgaria (BTA) și România (Agerpres) au semnat un acord, în urmă cu mai puțin de un an, care dobândește repede o formă concretă. La 28 octombrie, BTA va deschide un Club de Presă în București. Acolo va lucra și un corespondent permanent al BTA în România. Acesta va fi al doilea punct de lucru al unui corespondent BTA în străinătate, după cel de la Skopje. Contactele directe între mass-media electronică, inclusiv canalele de televiziune ale celor două țări în scopul schimbului de programe și informații, ar contribui, de asemenea, la cunoașterea reciprocă.
Cred că așa-zisul „turism cultural” are legătură directă cu esența întrebării dvs. Am prieteni români cărora le place să participe la spectacole de operă și concerte simfonice la Ruse, Sofia, Veliko Târnovo. Am prieteni bulgari cărora le place să meargă la evenimente culturale similare în București, Timișoara, Constanța. Desigur, întotdeauna mai avem ce să ne dorim. Ambasada Republicii Bulgaria în România, condusă de mine, are ambiția de a contribui ca schimburile culturale să fie și mai intense, în interesul adevăraților cunoscători ai culturii și artei din Bulgaria și România. Așteptați-vă la noi inițiative în acest domeniu în lunile următoare.
Reporter: În ce măsură credeți că minoritățile etnice din cele două state pot reprezenta o punte de legătură între cele două țări? Ce loc ocupă minoritatea bulgară în agenda dvs.?
Radko Vlaikov: Structura statului și constituțiile Bulgariei și României reglementează această problemă în mod diferite. Conceptul de „minoritate națională” nu există în Constituția Bulgariei. Drepturile individuale ale cetățenilor sunt protejate, indiferent de originea lor etnică sau religioasă. Statul bulgar a asigurat oportunități de păstrare a identității etnice, lingvistice și culturale. În ceea ce privește România, noi apreciem standardele europene înalte prin care statul român garantează drepturile minorităților naționale recunoscute oficial. Minoritatea națională bulgară beneficiază în mod tradițional de aceste oportunități, păstrându-și identitatea, limba și obiceiurile. Cetăţenii cu identitate naţională bulgară sunt cetăţeni loiali ai statului român şi contribuie la dezvoltarea pozitivă a societăţii româneşti şi, astfel, a Uniunii Europene. În virtutea atribuțiilor mele de serviciu, înainte de a-mi prelua postul în România, am fost „ambasador pentru misiuni speciale pentru comunitățile bulgare” în Ministerul Afacerilor Externe al Bulgariei. Am impresii concrete despre starea minorităților bulgare din alte țări. Pot să fac comparații. Tocmai din acest motiv voi repeta înalta apreciere, amintită deja, a abordării statului român. Faptul că minoritatea națională bulgară își are propriul reprezentant în Parlament, beneficiază de sprijin financiar din partea statului român pentru desfășurarea activităților culturale, posibilitatea păstrării identității și limbii bulgare merită recunoaștere. Mă întrebați ce loc ocupă aceasta în agenda mea. Aș dori să aloc mai mult timp, care tot nu îmi ajunge. Să am mai mult timp, ca să admir și să exprim respectul meu și al țării mele pentru oamenii care transmit spiritul bulgar de mai bine de trei sute de ani din generație în generație.
Reporter: Vă mulțumesc și vă doresc un mandat de succes în România.
