HUFFINGTON POST: Ce au convenit Spania și România și de ce acest lucru este mai important decât s-ar crede?

Într-o săptămână agitată în plan politic, o raritate s-a strecurat pe agendele miniștrilor și președintelui guvernului (premierului) Pedro Sánchez care, săptămâna aceasta, s-a confruntat „față în față” cu liderul opoziției, Alberto Núñez Feijóo, și cu votul pentru bugete joi, în Congres.
Evenimentul neașteptat este summitul hispano-român care a avut loc la Castellón și la care au participat, pe lângă premier, vicepremierul adjunct Yolanda Díaz, ministrul de Externe, José Manuel Albares; ministrul Apărării, Margarita Robles; ministrul Agriculturii, Luis Planas; ministrul pentru Politica teritorială, Isabel Rodríguez; și ministrul Sănătății, Carolina Darias.
Auditoriul și Centrul de Conferințe din Castellón a fost scena acestei prime reuniuni interguvernamentale la care Sánchez și premierul român Nicolae Ciucă au pus în lumină relațiile bilaterale dintre cele două țări.
Acolo, reprezentanții celor două țări au semnat diverse acorduri bilaterale, de la angajarea de forță de muncă, la cetățenie, trecând prin acorduri în materie de cultură și limbă.
Acordurile sunt fundamentale pentru un sector al populației rezidente în Spania, care reprezintă cea mai mare comunitate străină, rezidentă în principal în Madrid și Comunitatea Valenciană, în special în Castellón. Din acest motiv, acest oraș a fost ales pentru a găzdui reuniunea.
Iată câteva dintre cele mai importante acorduri semnate:

Dubla nationalitate
Spania și România au convenit să înființeze un grup de lucru „pentru a analiza soluții pentru dubla cetățenie a membrilor comunității românești din Spania”.
Acest lucru ar permite, potrivit Europa Press, să li se faciliteze obținerea cetățeniei celor 1,1 milioane de români rezidenți pe teritoriul spaniol.
Sánchez a mulțumit pentru contribuția la prosperitatea și dezvoltarea Spaniei adusă de comunitatea românească, mulți dintre ei deja la generația a doua sau a treia, subliniind că decizia de a crea „un grup de lucru care să studieze posibilitatea dobândirii cetățeniei spaniole, fără a fi nevoie să renunțe la cea română”.
Premierul nu a dorit, însă, să dea termene privind concretizarea acestei decizii, argumentând că decizia este în sine „un mesaj politic extraordinar”, întrucât Spania are acorduri de dublă cetățenie numai cu Portugalia și doar un an cu Franța, în afară de mai multe ţări ibero-americane.
Astfel, el a subliniat că, „dacă și când se va întâmpla, și se va întâmpla, (România) va fi a treia țară din Europa cu care vom avea acest tip de alianță și de recunoaștere”. În acest sens, el a optat pentru a lăsa Ministerele de Externe și de Interne să lucreze și „de aici vom porni”. Cu toate acestea, s-a declarat convins că va fi „ceva pozitiv pentru ambele țări”.

Protejarea drepturilor de muncă ale lucrătorilor
Într-una dintre întâlnirile în marja reuniunii, vicepremierul adjunct și ministrul Muncii și Economiei Sociale, Yolanda Díaz, a semnat cu omologul său român, Marius-Constantin Budăi, un memorandum de consolidare a instrumentelor de cooperare bilaterală în domeniile Inspecției Muncii și politicilor de ocupare a forței de muncă, pe care le promovează prin intermediul Serviciului Public pentru Ocuparea Forței de Muncă (SEPE).
Alianța în materie socială și de muncă va fi transpusă și în coordonarea în comun a chestiunilor de interes bilateral în Consiliul de Miniștri al Uniunii Europene, pentru Ocuparea Forței de Muncă și Politica Socială, precum și în alte foruri ale Comisiei Europene. În opinia lui Díaz, lucrătorii ambelor țări apreciază faptul că statele își coordonează pozițiile în dezbaterile care au loc la Bruxelles.
Vicepremierul a analizat împreună cu ministrul român al Muncii și Solidarității Sociale prioritățile pe care Președinția spaniolă a Uniunii Europene le va promova în cursul anului 2023 și a solicitat sprijinul României pentru realizarea unei directive privind munca pe platformele digitale, care să protejeze fără subterfugii prezumția statutului de muncă al acestor lucrători, precum și dreptul acestora la informare algoritmică și control de către Inspectoratul Muncii.

Predarea limbii și culturii române
Acordul mai include un „impuls” și „reînnoirea cadrului legal al secțiilor bilingve spaniolă-română din liceele românești”, precum și „consolidarea programului de predare a limbii, culturii și civilizației române în centrele de învățământ în spaniolă”.
În acest fel, se arată în document, „Spania și România recunosc rolul educației, învățării limbilor și formării profesionale ca elemente esențiale în relațiile lor bilaterale” și își ratifică „angajamentul de a menține și îmbunătăți cooperarea în domeniul educației și formării profesionale în cadre bilaterale și multilaterale”.

Cooperare militară cu România și cu Ucraina
România este o țară de graniță cu Ucraina și aproximativ două milioane de ucraineni au trecut prin teritoriul ei fugind de conflict, deși au mai rămas doar aproximativ 90.000.
La rândul său, Spania, care a primit până în prezent peste 150.000 de ucraineni, se angajează să protejeze România în fața unei eventuale amenințări rusești, de unde și desfășurarea a opt avioane F18M și a 130 de soldați la baza aeriană Fetești a Aripii 15 care va efectua miniuni de poliție aeriană și de antrenament, din decembrie până în martie.

HUFFINGTON POST (Spania), 23 noiembrie 2022 – Autor: Pablo Machuca

Traducerea: Cristina Zaharia