Vizita președintelui francez Emmanuel Macron în SUA este pe larg comentată de presa internațională. Este o bună ocazie de reînnoire a legăturilor dintre SUA și Franța, estimează Bloomberg, iar Foreign Affairs crede că Parisul și Washingtonul își pot consolida mai mult alianța, în pofida unor divergențe. Emmanuel Macron și-a fixat ca obiectiv resincronizarea agendelor Washingtonului și Europei, titrează Le Monde, iar Politico notează că ambele părți văd vizita ca pe o oportunitate pentru cele două țări de a-și aprofunda parteneriatul cu privire la o serie de provocări globale, de la războiul din Ucraina, la politica față de China și provocările programului nuclear al Iranului, până la intensificarea cooperării în domeniile spațial, cibernetic și energetic. Administrația Biden consideră vizita oficială ca fiind un simbol al legăturilor puternice dintre SUA și cel mai vechi aliat al lor și o șansă pentru cele două țări de a se alinia strâns în fața problemelor globale, adaugă The Washington Times. Vizita este cu atât mai semnificativă cu cât are loc într-un moment în care relația transatlantică revine în centrul strategiei americane în lume, scrie The New York Times. Neliniștea președintelui Macron, care caută o nouă „arhitectură de securitate” pentru Europa și o „autonomie strategică” mai mare pentru continent, mai degrabă decât dependența continuă de Statele Unite pentru apărare, a fost uneori iritantă pentru administrația Biden, dar într-un moment în care Statele Unite au nevoie de o Europă viguroasă, nu au un interlocutor mai puternic decât președintele francez, comentează The New York Times.
La nouă luni de la începutul invaziei ruse în Ucraina, președintele Vladimir Putin își continuă strategia de teroare, folosind foamea și frigul ca arme de război, intensificând bombardamentele asupra infrastructurii civile, privând milioane de ucraineni de electricitate, pe măsură ce se apropie iarna, scrie Courrier International. În context, Uniunea Europeană propune crearea unui tribunal susținut de Națiunile Unite, pentru a investiga crimele Moscovei, informează Foreign Policy. „Invadarea Ucrainei de către Rusia a adus moarte, devastare și suferințe de neimaginat, iar Rusia trebuie să plătească pentru toate crimele comise”, a subliniat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată de The Guardian. La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că sarcina imediată a Alianței Atlantice este de a se asigura că Ucraina va câştiga războiul împotriva Rusiei, reține El Pais. Exploziile de la gazoductele Nord Stream 1 şi 2 au marcat ţările riverane, astfel că germanii şi norvegienii au anunţat, ca răspuns, o iniţiativă comună în cadrul NATO pentru a-şi proteja mai bine infrastructurile din Marea Baltică, scrie Euronews. Cancelarul german Olaf Scholz şi premierul norvegian Jonas Gahr Støre cer NATO „un organism de coordonare pentru protecţia infrastructurilor maritime”, anticipând scenarii ale războiului hibrid având ca ținte infrastructurile critice, consemnează La Tribune. Prăbuşirea livrărilor de gaz rusesc către Europa a propulsat Norvegia la rangul de prim furnizor de gaz pentru europeni, țara scandinavă crescându-și de zece ori valoarea exporturilor de gaz natural spre Europa, în primele şase luni din 2022, faţă de tot anul 2020, detaliază La Tribune și precizează că, pentru a permite tranzitarea acestei mane care o îmbogăţeşte, Norvegia se bazează pe gazoducte prin Marea Nordului şi a inaugurat de curând unul nou prin Marea Baltică spre Polonia.
Între timp, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acuzat NATO că alimentează tensiunile din apropierea Chinei, făcând aluzie la formarea alianței AUKUS, între Statele Unite, Marea Britanie și Australia, într-o manieră care ar pune Rusia în pericol, acesta fiind motivul pentru care Moscova își dezvoltă cooperarea militară cu Beijingul, organizând și manevre militare comune, informează US News & World Report. În plus, Lavrov a acuzat NATO că încearcă să atragă India în ceea ce, în opinia sa, ar fi o alianță antirusească și antichineză, într-un moment când, potrivit declarațiilor sale, Occidentul ar încerca să elimine influența rusă, adaugă US News & World Report. Rezolvarea crizei din Ucraina „prin mijloace politice este în interesul Europei și al tuturor țărilor din Eurasia: în situația actuală, este necesar să se evite escaladarea și extinderea crizei, să se insiste asupra obținerii păcii și asupra promovării discuțiilor”, a afirmat președintele chinez Xi Jinping, cu ocazia întâlnirii, la Beijing, cu președintele Consiliului European, Charles Michel, potrivit televiziunii publice chineze CCTV. China „este dispusă să poarte un dialog cu UE privind drepturile omului, pe baza egalității și a respectului reciproc”, i-a spus Xi Jinping lui Charles Michel, iar oficialul european a subliniat că UE se bazează pe China în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite pentru a invita Rusia să respecte principiile de bază ale Cartei ONU, ambii lideri subliniind că amenințările nucleare sunt iresponsabile și extrem de periculoase, citează Ansa.
Criza umanitară provocată de războiul cu Rusia a obligat la schimbarea previziunilor inițiale ale ONU pentru 2022, organizația lansând un apel record pentru fonduri destinate anului 2023, în fața nevoilor umanitare în creștere, determinate de conflictul din Ucraina și de efectele schimbărilor climatice, cum ar fi riscul de foamete în Africa, anunță Le Figaro. Până la 339 de milioane de oameni vor avea nevoie de ajutor umanitar anul viitor, cu 19,1% mai mult decât în 2022, potrivit programului de asistență globală prezentat de Oficiul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare pentru 2023, ONU intenționând să poată ajuta cel puțin 230 de milioane dintre aceste persoane, în 68 de țări, pentru care va cere o finanțare de 51,5 miliarde de dolari, cea mai mare sumă solicitată de biroul său de coordonare umanitară din întreaga sa istorie, detaliază 20 Minutos. Numai în Ucraina programul calculează că peste 17,5 milioane de oameni vor avea nevoie de sprijin, în timp ce Etiopia se află în fruntea listei țărilor cu cei mai mulți oameni care vor avea nevoie de ajutor umanitar în 2023, fiind urmată de Afganistan și de Congo, menționează ziarul spaniol.
RADOR – Cristina Zaharia
