Presa internațională continuă să publice bilanțul anului 2022 și previziunile economice pentru 2023. Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, afirmă că recesiunea va lovi o treime din economia globală, avertizând astfel că este posibil ca anul 2023 să fie mai dificil decât ultimele 12 luni – citim în Financial Times, care consideră că declarațiile directorului FMI ar părea să indice posibilitatea unei revizuiri în scădere a creșterii pentru 2023. Aceeași instituție constată că jumătate din țările UE vor intra în recesiune în anul ce tocmai a început, principalul motiv fiind criza energetică și conflictul din Ucraina. Cotidianul bulgar 24 Chasa se arată interesat de o altă perspectivă a acestei analize economice și redă răspunsul doamnei Gheorghieva la întrebarea dacă guvernele europene s-ar putea prăbuși ca urmare a recesiunii. „Guvernele funcționează perfect în condiții incredibil de dificile. Nu se vor prăbuși. Europa s-a dovedit de fapt a fi mai rezistentă decât credeam acum un an și a început desprinderea de dependența energetică de Rusia” – subliniază directorul FMI.
După ce 2020 și 2021 au fost sub semnul pandemiei, nici 2023 nu pare să lase în urmă restricțiile. Franța, Regatul Unit și Spania sunt printre ultimele țări care au anunțat restricții pentru călătorii din China, urmând exemplul Italiei şi solicitând un test Covid negativ pentru cei care provin din țara asiatică – aflăm din paginile Euronews, care reamintește că virusul s-a răspândit în China într-o proporție îngrijorătoare, după ce la începutul lunii decembrie, în urma protestelor populației din diferite orașe, Beijingul a pus capăt politicii stricte de Zero Covid. Presa chineză contraatacă. „The Global Times”, o publicație a Partidului Comunist, afirmă că „un număr mic de țări și regiuni, precum SUA și Japonia, văd redeschiderea Chinei precum o altă posibilitate de a defăima Beijingul”. Aceștia adoptă un „truc politic murdar” pentru „a sabota cei trei ani de eforturi chineze în lupta împotriva Covid-19 și pentru a ataca sistemul”, comentează Global Times, reiterând că „Restricțiile impuse cetățenilor chinezi sunt discriminatorii și nejustificate și sunt o încercare de sabotaj”.
Între timp, comisarul european pentru Sănătate, Stella Kyriakides, invită statele membre „să să continue sau să inițieze supravegherea apei, care să includă apele reziduale de pe aeroporturile importante”, pentru a putea depista din timp apariția unei noi variante a virusului SARS-CoV2 – în China sau în UE, notează Il Fatto Quotidiano, reamintind că, în acord cu directorul OMS, comisarul european avertizează că pericolul pandemic nu a dispărut.
Cotidienele italiene evocă pe prima pagină personalitatea primului papă emerit din istorie, recent stins din viață la vârsta de 95 de ani. Cităm din LA STAMPA: „Benedict al XVI-lea a plecat discret, așa cum a trăit întotdeauna. Ratzinger a înfruntat criza unei Biserici sfâșiate de dezbinări și pătată de păcate sexuale și economice, până la surprinzătoarea renunțare la Pontificat de pe data de 11 februarie 2013”. Aceeași publicație subliniază faptul că este pentru prima dată în istorie când un Papă celebrează înmormântarea unui alt Papă, la care vor participa două delegații oficiale, una din Italia și cealaltă din Germania. La rândul său, Avvenire notează că pelerinii așteaptă la coadă pentru a-i aduce un ultim omagiu lui Benedict al XVI-lea, al cărui sicriu a fost depus în Bazilica „Sf. Petru”, iar comandamentul carabinierilor estimează un aflux de peste 15.000 de persoane în zilele următoare. CORRIERE DELLA SERA, în schimb, se apleacă asupra personalității lui Benedict al XVI-lea, evocată de istoricul religiilor Andrea Ricardi. „La fel ca Ioan Paul al II-lea, Ratzinger nutrea convingerea că, dacă Europa ar pierde creștinismul, ar fi o dramă pentru întreaga Biserică din lume. German, bavarez, iubitor de Roma și Italia, de cultura franceză, era în largul său în dezbaterile politice și intelectuale ale continentului. Papa Benedisct a fost un om de credință și un mare intelectual, un european complex, contradictoriu și cu mai multe fațete, în ciuda liniarității sale. Din acest motiv, după cum se vede după moartea sa, în ciuda celor zece ani petrecuți în tăcere, figura sa încă provoacă întrebări și dispute”, se arată în articolul publicat de Corriere della Sera.
Din publicația economică Largus aflăm că, pentru prima dată, Dacia urcă pe podiumul pieței de vehicule noi din Franța, detronând Citroën. ”Cine ar fi prezis, la relansarea mărcii Dacia din anul 2005, că aceasta va ocupa într-o zi locul 3 pe piața mașinilor noi din Franța? O altă performanță a uzinei de la Pitești este faptul că Dacia Sandero a ajuns pe locul doi pe piața franceză a mașinilor noi în anul ce tocmai s-a încheiat. În fine, tot pe piața auto din Franța, Dacia Spring este al doilea cel mai bine vândut vehicul electric după Peugeot e-208”, mai scrie publicația franceză.
(Ruxandra Lambru, Agenția de Presă RADOR)
