Context
Konrad Adenauer, fostul cancelar al Germaniei de Vest, s-a născut pe data de 5 ianuarie 1876, în Cologne, Germania. A ocupat între 15 septembrie 1949 și 11 octombrie 1963 funcția de cancelar. În timpul vieții sale a militat pentru refacerea legăturilor Germaniei cu Franța și celelalte țări din Vest, pentru a șterge din mentalul colectiv imaginea nazismului. A fost un susținător activ al constituirii NATO, ca alianță de apărare colectivă împotriva extinderii comunismului. Doctrina sa în aria securității a fost containment-ul (izolarea), un termen consacrat al relațiilor internaționale pe care fostul președinte al Statelor Unite, Harry Truman l-a promovat, de asemenea.
Deși situația internațională în anii de după cel de-Al Doilea Război Mondial a găsit Germania dezarmată și împărțită în mai multe sectoare de influență, fără posibilitatea de a redeschide relații diplomatice cu alte țări. Adenauer s-a îmbarcat într-o călătorie diplomatică și morală, pentru refacerea Germaniei și încercarea de reconciliere cu Statele Unite și Franța. Chiar dacă a existat o opoziție mare din partea Franței pentru reînarmarea Germaniei de Vest, Adenauer a militat pentru integrarea Germaniei în sistemul european și dezvoltarea comunității europene în partea de Vest. Problema apărării Europei de Vest a reprezentat o dilemă a lui Adenauer, care a militat pentru apariția unei armate comune a Europei de Vest.
Primi ani din viață
Konrad Adenauer a crescut într-o familie cu puternice influențe romano-catolice. Tatăl lui Adenauer, Johann Konrad Adenauer, a fost un funcționar public, preocupat în familie de promovarea valorilor religioase romano-catolice. Serviciul religios și înclinația spre divin au fost elemente prezente în formarea tânărului Adenauer. El a crescut într-o familie cu patru frați și surori: August, Johannes, Lilli și Elisabeta. Mama lui Adenauer a fost Helene Adenauer. În 1894, tânărul Konrad și-a luat bacalaureatul (în spațiul german denumit Abitur) și a urmat studiile facultăților de Drept și Științe politice, la Freiburg și Bonn. La fel ca în zilele noastre, cariera militară la final de secol XIX era căutată datorită siguranței oferite din punct de vedere financiar. Motiv pentru care Adenauer a încercat să se înroleze în armata prusacă, dar nu a trecut examenul fizic în 1896, când avea vârsta de 20 de ani. În anul 1900 finalizează studiile și începe să lucreze ca avocat.
Valorile romano-catolice l-au determinat să se înscrie în partidul Zentrum, care avea o ideologie bazată pe unitate și credință, în acel moment. Adenauer a candidat pe listele Zentrum la alegerile locale din Cologne și a fost ales în consiliul local al orașului. În 1906, el a devenit vice-primarul orașului Cologne.
În 1917, a fost ales Oberbürgermeister (primar) al orașului Cologne și s-a ocupat cu distribuirea hranei în Primul Război Mondial. În 1919, în timpul tratatului de pace de la Paris, Adenauer a propus ca Rhineland, Prusia, să fie dizolvată și să devină un land al Reich-ului german, însă acest lucru a fost respins de Guvernul german. După semnarea tratatului de la Paris, acest teritoriu a fost ocupat până în 1930 de trupele franceze, ca garanție pentru distrugerile provocate în Marele Război. Din momentul în care Hitler a ajuns la putere, în 1933, Adenauer și-a pierdut postul de primar pe care îl ocupase din 1917. Pe 4 aprilie 1933, naziștii i-au cerut să dizolve consiliul local și postul de primar din Cologne, astfel că după lungi negocieri, Adenauer a dizolvat consiliul iar postul de primar a dispărut. În urma acestor aspecte, Adenauer a rămas fără bani, casă și a fugit cu familia la o mânăstire, unde a rămas câteva luni. A fost arestat pe 30 iunie 1934, în timpul Nopții cuțitelor lungi, când majoritatea opozanților politici au fost executați, trimiși în lagăre de muncă sau deportați. Adenauer a executat două zile de închisoare. Abia în 1937, Adenauer reușește să primească de la statul nazist o pensie, iar toate taxele datorate statului sunt radiate.
În 1944, după o tentantivă eșuată de asasinat asupra lui Hitler, Adenauer a fost arestat din nou ca opozant al regimului. El se îmbolnăvește și e ajutat de un muncitor comunist, pe nume Eugen Zander. E arestatat din nou, însă nu au fost găsite probe și e eliberat în noiembrie 1944 și trimis într-un lagăr de concentrare.
Cancelar
La final celui de-Al Doilea Război Mondial, Adenauer a devenit președintele CDU (Uniunea Creștin-democrată). În 1946, el ajunge președintele formațiunii politice în zona ocupată de britanici. Partidul și-a creat filiale în toate zonele ocupate de aliați. Adenauer a devenit apoi președintele adunării parlamentare care a produs o constituție provizorie pentru zona germană ocupată de aliați. În 1949, Adenauer devine președintele partidului CDU, administrând toate filalele din Germania de Vest. În timpul primelor alegeri libere, CDU și CSU au obținut 132 din 402 locuri în Bundestag. Adenauer negociază și formează un guvern de coaliție, devenind astfel cancelar la 15 septembrie 1949, cu o majoritate de un vot peste opoziție. În funcția de cancelar, Adenauer s-a opus principiului egalității societăților de masă, practic un concept din ideologia construită de Marx și Lenin. El a militat pentru conceptul de individualism sub domnia legii, practic, acordarea dreptului și libertăților individuale, sub semnul legii. În 1951 Adenauer a creat Ministerul de Externe, pe care el l-a condus între 1951 și 1955. Reușitele sale au constat în intrarea în Consiliul Europei, membru fondator al Comunității Cărbunelui și Oțelului și în 1952 a participat la fondarea Comunității de Apărare a Europei. Între 1953-1957, CDU și CSU au urcat în sondaje în Bundestag.
Conflictul dintre Adenauer și Ludwing Erhard, fostul său Ministru de Finanțe și ulterior Vice-cancelar, l-a determinat pe Adenauer să dorească să-l excludă din partid pe Erhard. În 1961, coaliția CDU-CSU a pierdut un număr considerabil de fotolii în parlamentul german, motiv pentru care Adenauer a fost nevoit să construiască o coaliție cu FDP (Partidul Democratic Liber). Pentru a intra în coaliție, Adenauer a fost nevoit să le promită partenerilor că va demisiona după ce va finaliza ultimele sale planuri. În 1963, Adenauer a semnat un tratat de cooperare cu Franța lui Charles de Gaulle, apoi a demisionnat din funcția de cancelar și a fost succedat de Erhard. Adenauer a rămas în funcția de președinte al CDU până în 1966. De-a lungul timpului, s-a vehiculat că Adenauer ar fi folosit serviciile de intelligence BDU (Bundesnachrichtendienst) pentru a spiona opoziția, pe durata funcției sale de cancelar. Acest lucru s-a confirmat ulterior, întrucât viitorul cancelar, Willy Brandt, membru al SPD și rival a lui Adeunauer, a identificat informări trimise direct cancelarului de către BDU, care făceau referire la opoziția sa.
Înmormântat cu ceremonial de stat
Konrad Adenauer a murit pe data de 19 aprilie 1967, la Rhöndorf, unde locuia cu familia lui. El a fost înmormântat la catedrala din Cologne, cu ceremonialul de stat, fiind prezente numeroase personalități care l-au cunoscut și apreciat de Adenauer în timpul vieții. (Autor : Alexandru Balaci)
Bibliografie
https://www.kas.de/en/konrad-adenauer
https://www.britannica.com/biography/Konrad-Adenauer
https://www.britannica.com/topic/European-Defense-Community
https://european-union.europa.eu/principles-countries-history/history-eu/eu-pioneers/konrad-adenauer_en
