Context
Există cantautori care imprimă manifestărilor artistice idei, propria conştiinţă sau convingeri sociale ori politice. Astfel, cântecele lor devin forme de exprimare a protestului faţă de inechităţile sociale, nedreptăţile politice, împotriva războiului sau pentru drepturile civile ale minorităţilor ori pentru pace. Cântecele cu mesaj politic sau social au fost compuse şi interpretate şi de diferite formaţii, grupuri dedicate unui anumit gen muzical, jazz, rock etc.
Între artiștii care au dus, alături de flacăra artistică, și pe cea de activism civic, se află și Joan Baez. A fost parte din muzica pop-rock din anii ’60-’70 – indisolubil legată de mişcarea hippy, cu o importantă componentă protestatară socială.
Biografie
Joan Chandos Baez s-a născut la 9 ianuarie 1941 în Staten Island, New York.
Provine dintr-o familie mexicano-scoţiană de intelectuali protestanţi, cu puternice convingeri umaniste. La vârsta de 8 ani Joan a fost impresionată de muzica folk a lui Peter Seeger, astfel încât îi invață melodiile și începe să le cânte. Se remarcă datorită vocii speciale, inconfundabile.
O regăsim în 1959, pe scena Festivalului Folk de la Newport, în urma căruia a înregistrat şi primul ei album la casa Vanguard (în 1960), marcat de un succes rapid. Urmează file de istorie muzicală, când Joan Baez îl descoperă și promovează pe Bob Dylan, alături de care a cântat adesea, cei doi având și o relaţie între 1962 şi 1965.
Participă în 1969 și la festivalul de la Woodstock, cunoscut întregii lumi că a germinat activism civic. Baez obține datorită filmului făcut cu această ocazie o recunoaştere internaţională. În acelaşi timp ea sse implică în protestele împotriva războiului din Vietnam şi în mişcarea pentru drepturi civile. După ce l-a auzit vorbind despre justiţie socială şi drepturi civile în 1956, Joan Baez devine o prietenă apropiată a lui Martin Luther King jr. (1929-1968), participând la majoritatea acţiunilor de protest ale acestuia. De-a lungul impresionantei sale cariere muzicale, cântăreața nu a dezlipit muzica de militantismul civic, luând poziţie publică în diferite probleme ale societăţii. Dintre cele mai mari succese muzicale ale sale au fost albumele Diamond and Rush şi Gracias a la vida.
Carieră muzicală și discografie
În 1960 a înregistrat primul album, intitulat ”Joan Baez”, o colecţie de cântece tradiţionale, de balade şi de cântece blues acompaniate doar de chitara sa acustică.
În 1961 lansează ”Joan Baez, Vol. 2”, pentru care obține și Discul de aur. Performanţa a fost repetată şi cu ”Joan Baez in Concert, Part 1” (1962) şi ”Joan Baez in Concert, Part 2” (1963). Cele două albume de material live conţineau doar cântece noi. Pe albumul ”Joan Baez in Concert, Part 2” se află primul cover realizat de Joan Baez după un cântec al lui Bob Dylan.
Primul hit al artistei a fost “There but for Fortune”, scris de Phil Ochs, în 1965. Artista a fost influenţată de trupele rock din Marea Britanie de la acel moment – The Beatles, The Rolling Stones – ceea ce se poate remarca pe albumul ”Farewell Angelina” (1965). Acest album cuprinde mai multe cântece scrise de Bob Dylan, printre care ”Farewell Angelina”, ”It’s all over Now”, ”Baby Blue”. Baez a apelat la Peter Schickele, un compozitor de muzică clasică, acesta ajutând-o la orchestrarea în stil clasic a următoarelor trei albume: ”Noël” (1966), ”Joan” (1967) şi ”Baptism: A Journey Through Our Time” (1968), precizează site-ul amintit.
În 1968 înregistrează în Nashville, Tenessee, două albume – ”Any Day Now” (1968) şi ”David’s Album” (1969). Se lansează și în publicistică, lansând prima carte de memorii, ”Daybreak”.
Un an mai târziu, în 1969, apariţia sa la Woodstock a poziţionat-o pe podiumul internaţional al muzicii. În anul 1971, artista a lansat albumul ”Blessed Are…” – un mare succes, mai ales prin hitul “The Night They Drove Old Dixie Down”. La finalul anului 1971, împreună cu Schickele, a înregistrat două piese (“Rejoice in the Sun” şi “Silent Running”) pentru filmul SF ”Silent Running” (1972).
Au urmat albumele ”Come from the Shadows” (1972), ”Where Are You Now, My Son?” (1973), ”Gracias a la Vida” (1974), ”Diamonds & Rust” (1975) – care a devenit cel mai vândut album al său, ”Gulf Winds” (1976), ”From Every Stage” (1976), “Blowin’ Away” (1977), ”Honest Lullaby” (1979). În 1980, i-a fost acordat titlul de Doctor în Ştiinţe Umaniste de către Antioch University şi Rutgers University pentru activismul său politic şi pentru universalitatea muzicii sale, iar în 1983, a apărut pentru prima oară la Premiile Grammy, unde a cântat melodia simbol a lui Bob Dylan, ”Blowing in the Wind”.
Lansează în 1987 a doua carte intitulată ”And a Voice to Sing With” , care devine imediat un bestseller New York Times. Apariţia editorială a fost urmată de albumele ”Speaking of Dreams” (1989) şi ”Brothers in Arms” (1991), după care, în 1992, a lansat ”Play Me Backwards”, urmat de albumul live ”Ring Them Bells” (1995) şi un album de studio – ”Gone from Danger” (1997).
În august 2001, casa de discuri Vanguard a început să reediteze primele 13 albume ale lui Joan Baez, iar casa de producţie A&M a relansat alte şase albume alte artistei în 2003.
Urmează albumul ”Dark Chords on a Big Guitar” (2003) format din cântece compuse de tineri folkişti. În noiembrie 2004, Joan Baez a înregistrat un concert live în New York, care se va regăsi pe albumul ”Bowery Songs”, lansat în 2005. Tot în 2004, artista a susţinut un concert la Bucureşti. În februarie 2007, Joan Baez a primit Premiul Grammy pentru întreaga carieră, iar în 2008 a lansat “Day after Tomorrow”. În 2009, la 50 de de la prima sa apariție în acest festival, Joan Baez participă la Newport Folk Festival.
În mai 2015, la Berlin, Joan Baez a primit titlul ”Amnesty International’s Ambassador of Conscience Award”, prin care i se recunoştea contribuţia în lupta pentru drepturile omului. Tot în 2015 a efectuat un turneu în Australia şi Noua Zeelandă. Joan Baez a susţinut în ianuarie 2016 un concert aniversar, ocazionat de împlinirea vârstei de 75 de ani, pe scena New York’s Beacon Theatre, unde i-a avut invitaţi pe Judy Collins, David Crosby, Mary Chapin Carpenter, Jackson Browne, Indigo Girls şi Paul Simon. Joan Baez a concertat în România în 1997 şi în 2004, la invitaţia Fundaţiei Culturale Phoenix. Ambele concerte au fost găzduite de Sala Palatului din Bucureşti.
Activism
La vârsta de 16 ani, în 1957, Joan Baez a avut primul ei gest de protest: a refuzat să participe la un exerciţiu şcolar de protecţie împotriva unui bombardament nuclear, pe care-l considera doar o formă de propagandă guvernamentală. Într-o societate conservatoire, își atrage rapid astfel critici din partea colectivităţii din Palo Alto, California, care a etichetat-o drept simpatizantă comunistă infiltrată. Cu ocazia celebrului marş de la Washington organizat de Martin Luther King jr. în 1963, imnul Mişcării pentru drepturi civile, ”We Shall Overcome”, a fost interpretat de Joan Baez în faţa Memorialului Lincoln. Piesa devine emblematică pentru participările ei în acţiunile de protest. În iunie 2009 ea a creat o versiune specială a cântecului cu câteva versuri în limba persană, drept sprijin pentru protestele populare din Iran împotriva preşedintelui Ahmadinejad. Pe 9 februarie 2010, ea a interpretat We Shall Overcome la Casa Albă în prezenţa preşedintelui Barrack Obama, la aniversarea Mişcării pentru drepturi civile. Implicată în numeroase proteste împotriva participării militare americane în Războiul din Vietnam, Joan Baez a fost de două ori arestată în 1967, petrecând o lună în închisoare pentru blocarea intrării în centrul de instrucţie al armatei din Oackland, California.
În 1970, Joan Baez s-a implicat direct în crearea secţiei americane a organizaţiei Amnesty International, rămânând o ferventă susţinătoare a acesteia, deşi apoi şi-a creat şi propriul grup de protecţie de drepturilor omului, numit Humanitas International. În timpul Crăciunului din 1972, Joan Baez a făcut parte dintr-o delegaţie ce s-a deplasat în Vietnamul de Nord comunist, vizitându-i pe prizonierii de război americani. A fost surprinsă atunci de un bombardament american asupra Hanoi-ului ce a durat unsprezece zile: această traumatizantă experienţă a fost transpusă de Baez într-un cântec de 23 de minute inclus pe albumul ”Where Are You Now, My Son?”, lansat în 1973. Militantă anti-război, Joan Baez nu a ezitat să critice în presa nord-americană violările drepturilor omului de către autorităţile comuniste nord-vietnameze. În 1989 Joan Baez a participat la un festival din Cehoslovacia comunistă desfăşurat la Bratislava, în timpul căreia l-a susţinut public pe atunci dizidentul Vaclav Havel (1936-2011), viitor preşedinte al ţării, precum şi pe ceilalţi membrii ai Cartei 77, drept pentru care autorităţile i-au tăiat microfonul: Baez nu s-a descurajat şi a continuat să cânte a cappella pentru cei aproape patru mii de spectatori. Preşedintele Cehiei, dramaturgul Vaclav Havel, a considerat-o pe Joan Baez drept o puternică sursă de inspiraţie, cu o mare influenţă asupra Revoluţiei de catifea care a înlăturat regimul comunist din Cehoslovacia în 1989.
După masacrul studenţilor de către regimul comunist chinez în Piaţa Tien An Men din iunie 1989 Joan Baez a compus cântecul de protest intitulat ” China”. S-a implicat apoi în războiul civil din Bosnia Herţegovina, călătorind în 1993 în regiune, concertând în Sarajevo, pentru a atrage astfel atenţia opiniei publice internaţionale asupra imenselor suferinţe ale oamenilor de acolo. În 2003 Baez a cântat la două manifestaţii din San Francisco împotriva războiului din Irak şi în tot acest timp a militat împotriva pedepsei cu moartea în SUA, dar şi pentru drepturile minorităților sexuale. Nu a lipsit nici de la protestele din noiembrie 2011, Occupy Wall Street, participând la un concert în sprijinul manifestanţilor cu trei piese Joe Hill, Salt of the Earth şi propria compoziţie Where is My Apple Pie?(Autor : Alexandru Balaci)
Bibliografie:
https://www.britannica.com/biography/Joan-Baez
https://www.biography.com/musician/joan-baez
https://www.allmusic.com/artist/joan-baez-mn0000069153/biography
https://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/biografii-comentate-iii-joan-baez-sau-modelul-artistului-angajat-de-calin-hentea-10652488
