- Din cei peste000 de cetățeni ucraineni care au ales să rămână în România, peste 47.000 sunt copii.
- 782 de copii ucrainei au fost îndrumați către servicii specializate, inclusiv sănătate și asistență socială
- 594 de refugiați din Ucraina au beneficiat de asistență medicală de urgență
- 170 de refugiați au fost spitalizați pe o perioadă mai lungă de timp
- 528.850 lei pentru asistență medicală acordată refugiaților în perioada martie-septembrie 2022, finanțare asigurată exclusiv prin transferuri de la bugetul de stat către bugetul CNAS
- Sub 1% din fondurile internaționale primite de România prin Planul Regional Pentru Refugiați coordonat de ONU au ajuns la organizații naționale (ONG și societate civilă)
- Doar 4,7% din fonduri au fost alocate pentru servicii medicale și sănătate în 2022.
La aproape un an de la invazia rusă în Ucraina, Federația Organizațiilor Nonguvernamentale pentru Copil (FONPC) a lansat, în cadrul programului ”Help to Help Ukraine”, un raport privind accesul refugiaților ucraineni la servicii medicale în România și o analiză a fondurilor alocate de către Guvernul României, Instituțiile Europene și Organizațiile Națiunilor Unite pentru sprijinirea persoanelor strămutate din Ucraina.
Raportul ACCESULUI LA SERVICIILE MEDICALE ÎN ROMÂNIA PENTRU REFUGIAȚII DIN UCRAINA s-a lansat în cadrul unui eveniment-dezbatere care a adus la aceeași masă reprezentanți ai Instituțiilor Europene și ai ONU, autorități din România, experți în sănătate și reprezentanți ai societății civile, ce au vorbit și despre suportul oferit de către Comisia Europeană și Organizațiile Națiunilor Unite pentru intervențiile în criza refugiaților din Ucraina și modul în care au fost alocate fondurile în România.
AICI puteți viziona un scurt film realizat în timpul documentării ce a stat la baza realizării studiului despre accesul refugiaților la seviciile medicale, iar AICI puteți vedea fotografii de la evenimentul de lansare.
Concluziile raportului arată că serviciile medicale din România sunt greu accesibile pentru refugiații din Ucraina. Problemele principale cu care se confruntă refugiații sunt lipsa informațiilor, bariera lingvistică și dificultăți la înscrierea pacienților din Ucraina la medicii de familie din România.
Temerile medicilor de familie legate de decontarea cheltuielilor medicale, dar și teama lor de a nu fi acuzați de malpraxis în cazul unei recomandări eronate în lipsa dosarelor cu istoricul medical al pacienților, a dus la o presiune crescută pe Unitățile de Primiri Urgențe (UPU) și la o suprasolicitare a sistemului de urgență 112.
“Accesul la serviciile medicale a fost extins pentru refugiaţii ucraineni care beneficiază de statutul de protecţie temporară. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), în parteneriat cu Guvernul şi alţi parteneri, a identificat 24 de clinici de medicină de familie drept clinici care includ refugiaţi. Acele clinici sunt sprijinite cu limbaj de interpretare, înregistrare, trimitere şi sprijin financiar pentru înregistrarea refugiaţilor şi furnizarea de servicii” a declarat în cadrul dezbaterii Avanti Coonghe – Expert în Comunicare și Raportare pentru Criza de Refugiați din Ucraina, Organizația Mondială a Sănătății (OMS)
România a făcut un efort foarte mare financiar fără a avea o bază sau un fond de rezervă care să acopere aceste costuri.
Lipsa fondurilor pentru medicamente și investigații medicale, timpul limitat al medicilor de familie pentru consultațiile decontate de stat, precum și presiune financiară din ce în ce mai mare pe bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate au dus la îngreunarea accesului refugiaților la asistență medicală.
CNAS nu a primit fonduri externe nerambursabile pentru asistență medicală a refugiaților din Ucraina
Pâna în luna noiembrie a anului trecut, din prevederea bugetară aprobată au fost alocate pe Case de Asigurări de Sănătate fonduri în valoare de 15.528.850 lei pentru asistență medicală acordată refugiaților în perioada martie-septembrie 2022. Finanțarea a fost, însă, asigurată exclusiv prin transferuri de la bugetul de stat către bugetul CNAS, prin intermediul Ministerului Sănătății.
Consilierul de stat al primului ministru, Maria Mădălina Turza, a declarat în cadrul dezbaterii: “Sunt coordonatorul strategic al acestei situații umanitare. Am avut zeci de întâlniri cu Comisia Europeană pentru fonduri destinate crizei refugiaților. A trebuit să facem un efort titanic să-i convingem să creștem sprijinul financiar decontat de la 30 euro la 100 euro pe săptămână pentru fiecare ucrainean cazat și hrănit în România. De-abia acum, în 2023, s-au aprobat ghidurile solicitantului.”
Situația bebelușilor care nu pot fi vaccinați
În ceea ce privește vaccinarea copiilor, Raportul Guvernului privind eforturile și realizările României în domeniul asistenței umanitare a refugiaților, al drepturilor copilului și al altor categorii vulnerabile pe anul 2022 menționează că 462 de copii ucraineni au fost vaccinați împotriva poliomielitei și alți 444 cu prima doză de vaccin împotriva rujeolei.
Reprezentanții organizațiilor neguvernamentale atrag însă atenția că vaccinarea copiilor se poate face doar prin medicul de familie, iar în situația în care înscrierea nu este posibilă, nici vaccinarea nu se poate face. O astfel de situație a fost semnalată în județul Vâlcea.
„Avem mari probleme cu faptul că avem 56 de bebeluși nevaccinați. Problema e că nu avem medic de familie și vaccinurile se fac doar prin medic de familie. M-am interesat și nu există altă variantă. Ar fi doar cea plătită, pe care nici nu are rost să o luăm în calcul, pentru că nu dispunem de fonduri astfel încât să ajungem să cumpărăm vaccinurile copiilor. Abia reușim să le cumpărăm lapte praf, pampers, produse de igienă și acelea atât cât putem. Ne-au mai ajutat cei de la OIM, ne-au ajutat fundații, dar repet, nimic nu e la nesfârșit.” (Voluntar Fundația Rebenciuc, care are în grijă 700 de refugiați din Ucraina) .
Până în prezent, asistența acordată prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE se ridică la 443 de milioane EUR.
“Nu există fonduri specifice de la UE pentru programul de sănătate pentru a sprijini o țară anume. Dar există fonduri care au fost canalizate prin Fondul de Migrație și Integrare pentru Azil pentru sprijinirea persoanelor strămutate care au ajuns în diferite țări din UE. Aceste fonduri, desigur, nu sunt alocate pentru sănătate, educație, locuințe. Sunt pentru orice, iar statele membre trebuie să gestioneze și să le aloce zonelor, sectoarelor, care au mai mult nevoie.” a spus Isabel De la Mata – Principal Advisor for Health and Crisis Management, Comisia Europeană, prezentă la dezbatere printr-o intervenție online.
Tot domnia sa a menționat faptul că UE acordă o atenție deosebită sănătății mintale și sprijinului psiho-social al refugiaților. “Avem proiecte mari cu Crucea Roșie, Federația Internațională a Crucii Roșii. Crucea Roșie România participă încă din iunie 2022 la aceste proiecte. Aceasta va acoperi aproximativ 70.000 de persoane strămutate care au nevoie de sprijin de prim ajutor, cu un buget de aproximativ un milion de euro.” (Isabel De la Mata – Principal Advisor for Health and Crisis Management, Comisia Europeană).
Sub 1% din fondurile internaționale primite de România prin Planul Regional Pentru Refugiați coordonat de ONU au ajuns la organizații naționale (ONG și societate civilă). Doar 4,7% din fonduri au fost alocate pentru servicii medicale și sănătate în 2022.
Directorul executiv al FONPC, Daniela Boșca, a precizat în cadrul dezbaterii că este esențial ca ONG-urile să primească finanțare. Intervenția umanitară din ultimul an s-a bazat mult pe forța și rezilința socității civile, dar organizațiile non-guvernamentale sunt suprasolicitate, epuizate și au nevoie de ajutor ca să ajute.
Pablo Zapata, reprezentant UNHCR în România, a menționat în cadrul dezbaterii faptul că miercuri, 15 februarie, ONU va lansa Planul Refional Pentru Refugiatii din Ucraina (RRP) pentru anul 2023, care va include un apel de proiecte pe sănătate pentru 11 parteneri din 42 de județe, anul trecut alocarea financiară coperind doar 12 județe. Targetul financiar al apelului este de 8 milioane de euro pentru sănătate și servicii medicale, insuficient consideră Zapata, sănătatea fiind mult prea puțin reprezentată procentual la nivel bugetar. De asemenea reprezentantul UNCHR a menționat faptul că se testează niște device-uri de traducere, limba fiind principala barieră de comunicare, dar acestea nu sunt încă adaptate la domeniul medical care este foarte specializat.
La dezbatere au particiat alături de Bogdan Simion – Președinte FONPC, Peter Newsum – Ukraine Crisis Response Director, CARE, Daniela Boșca – Director executiv FONPC, Elvira Gheorghiță – Expert în domeniul sănătății și jurnalist, Corina Andrei – Expert evaluare monitorizare FONPC, Maria-Mădălina Turza, Consilier de Stat – Cancelaria Prim-Ministrului, Isabel De la Mata – Principal Advisor for Health and Crisis Management, Comisia Europeană (online), Emmanuelle Grange – Head of Unit – Romania, Bulgaria, Directorate-General for Employment, Social Affairs and Inclusion, Comisia Europeană (online), Elena Tudor, Președinte al Autorității Naționale pentru Drepturile Copilului și Adopție – Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Dr. Tiberius-Marius Brădățan, secretar de stat – Ministerul Sănătății, Radu Gănescu – Președinte Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România, vicepreședinte Forumul European al Pacientului, Marcel Miclău – secretar general, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Conferențiar dr. Diana Loreta Păun – consilier prezidențial, Președinția României (mesaj video), Pablo Zapata – Reprezentant UNHCR în România, Alice Grasu – Managerul Serviciului ambulanță București –Ilfov, Larisa Mezinu – șef serviciu relația cu asigurații, relații publice și presă – Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Bogdan Pășcuț, Secretar de stat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Avanti Coonghe – Expert în Comunicare și Raportare pentru Criza de Refugiați din Ucraina, Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Dragoș Pîslaru – Europarlamentar (mesaj video), Victor Negrescu – Europarlamentar(mesaj video).
Raportul „Accesul la servicii medicale în România pentru refugiații din Ucraina” a fost realizat în cadrul programului „Help to help Ukraine” implementat de FONPC – realizat cu sprijinul CARE – confederație globală care luptă de peste 75 de ani împotriva sărăciei și injustiției sociale, prin programul coordonat și implementat la nivel național de Fundația SERA România (organizație neguvernamentală, non-profit, privată, care activează de 26 de ani în domeniul protecției copilului și al promovării drepturilor copiilor din România) cu sprijinul FONPC (Federația Organizațiilor Nonguvernamentale pentru Copil).
———
FONPC (Federația Organizațiilor Nonguvernamentale pentru Copil)
FONPC este principalul interlocutor specializat al statului în vederea elaborării şi redefinirii politicilor publice pentru asigurarea bunăstării copilului din perspectiva drepturilor copilului. Înfiinţată în anul 1997, FONPC există cu şi pentru membrii săi, aproximativ 100 de ONG-uri, și lucrează în strâns parteneriat cu donatorii, finanţatorii, cu autorităţile locale şi naţionale şi
organizaţii neguvernamentale, organizaţii internaţionale, instituţii europene, societatea civilă, comunitatea şi cu alţi actori implicaţi în promovarea respectării Drepturilor Copilului.
