Revista presei internaționale -23 martie

Ecourile vizitei președintelui chinez Xi Jinping la Moscova sunt consemnate de presa internațională. Pe agenda summit-ului de la Kremlin s-au aflat relația bilaterală China-Rusia, războiul din Ucraina, confruntarea dintre cele două puteri ale Estului și Occident, așa cum o definesc rușii și chinezii, alarmați de frontul unit format din Statele Unite, Uniunea Europeană și aliații lor din Pacific, precum Japonia, Coreea de Sud și Australia, menționează Il Corriere della Sera. Xi și Putin își reafirmă în mod spectaculos alianța împotriva Occidentului, punând în scenă o cooperare cu perspective nelimitate, titrează Le Monde. În lupta sa împotriva hegemonismului american și în dorința sa de a oferi lumii o „civilizație globală” non-occidentală, Xi Jinping trebuie să aibă Rusia de partea sa, dar o Rusie slabă, pro-chineză, care trebuie să-și concentreze forțele militare pe flancul său vestic, comentează ziarul francez și adaugă: De parcă ar fi vrut să arate că are toți așii în mână, numărul unu chinez i-a invitat oficial pe liderii Kazahstanului, Kârgâzstanului, Uzbekistanului și Tadjikistanului să participe, în luna mai, la Beijing, la primul summit China-Asia Centrală.
Între timp, Fondul Monetar Internaţional a anunțat un acord cu Kievul privind un plan de ajutor în valoare de 15,6 miliarde de dolari pentru Ucraina, indicând că acesta ar trebui să susţină redresarea economică treptată a ţării şi să ajute la reconstrucţia acesteia, scrie Le Point. Dincolo de teribilul cost uman, invazia rusească în Ucraina continuă să aibă un efect devastator asupra economiei: PIB-ul a scăzut cu 30% în 2022, o mare parte a industriei a fost distrusă și sărăcia a crescut vertiginos, a subliniat FMI, citează ziarul francez. În plus, secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a salutat acordul FMI cu Ucraina, adăugând că Statele Unite vor continua să sprijine guvernul și poporul Ucrainei atât cât va fi necesar în fața agresiunii Rusiei, precizează Le Point.
Războiul Rusia-Ucraina amenință să declanșeze o nouă cursă a înarmării nucleare, în timp ce arhitectura internațională de control al armelor se destramă, titrează The Wall Street Journal, amintind că președintele rus Vladimir Putin a declarat, luna trecută, că Moscova suspendă aplicarea Noului START, care limitează numărul de arme nucleare strategice desfășurate de Rusia și SUA. Rusia consideră că Moscova și Washingtonul nu au, în prezent, niciun punct comun în ceea ce privește noul Tratat de reducere a armelor strategice, potrivit declarațiilor ministrului adjunct de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, citat de Ria Novosti, condiția pusă de Moscova pentru a reveni la negocierile pentru Noul START fiind ceea ce Kremlinul numește „o schimbare a cursului ostil al SUA față de Rusia”.
În același timp, un dublu mesaj sosește de la Înaltul Reprezentant al UE pentru politica externă, Josep Borrell, care a reunit Forumul Schuman pentru securitate și apărare, la Bruxelles, și de la secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, care a prezentat raportul anual al Alianței, menționează Il Fatto Quotidiano. ”Ceea ce am făcut pentru Ucraina poate și va fi făcut şi pentru alții – a anunțat Josep Borrell, subliniind că Uniunea Europeană trebuie să facă ceva mai mult decât să menţină pacea între europeni, trebuie să fie un actor care poate contribui la o lume mai bună, să facă apărarea europeană mai eficientă și să devină un partener mai puternic și mai valoros, în cadrul NATO cu siguranță, dar și pentru restul lumii, o primă măsură de asistență pentru a livra echipamente letale partenerilor africani, Niger și Somalia, urmând a fi adoptată în curând, reține Il Fatto Quotidiano. În paralel cu mesajul lui Borrell, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că Occidentul nu mai poate doar să stea și să privească, mai ales când Rusia și China continuă să se apropie, pentru că războiul din Ucraina a schimbat mediul de securitate pe termen lung, detaliază ziarul italian. Nu trebuie uitat că în Africa hegemonia rusă și chineză câștigă teren rapid în detrimentul influenței occidentale, fapt ce demonstrează că NATO nu își permite luxul de a putea alege pe ce surse să se concentreze, ci trebuie să fie activă la 360 de grade, importantă fiind în acest context și protecția infrastructurilor critice, multe dintre acestea aflându-se în Marea Mediterană, scrie Il Fatto Quotidiano.
În Franța continuă demonstrațiile împotriva reformei pensiilor, în pofida explicațiilor oficiale. Noul Rege Soare își agravează situația, titrează, ironic, Courrier International. În comentariul său cel mai direct adresat națiunii, la posturile TF1 și France 2, președintele francez Emmanuel Macron și-a calificat planul, contestat de săptămâni întregi, ca pe o necesitate pe care populația trebuie să o suporte, notează The Washington Times. Președintele francez rămâne inflexibil: nici dizolvare, nici remaniere a guvernului, nici referendum, constată Frankfurter Allgemeine Zeitung. Opoziția față de reforma pensiilor se transformă într-o criză politică și socială, conchide Tageszeitung.
ONU lansează un semnal de alarmă privind criza iminentă de apă potabilă. La New York, la deschiderea Conferinței ONU 2023 privind apa, care va avea loc până vineri, un raport al Comisiei Mondiale pentru economia apei atenționează că „aproximativ 2 miliarde de oameni nu au acces la apă potabilă, notează New Scientist. „Penuria de apă devine endemică”, se arată în raportul care observă că utilizarea apei la nivel global a crescut cu aproximativ 1% în fiecare an, în ultimii 40 de ani, și ar urma să mențină rate de creștere similare până în 2050, notează Ansa. Lumea „parcurge orbește o cale periculoasă, cu utilizarea nesustenabilă a apei, poluarea și încălzirea globală, care drenează limfa vitală a umanității”, a afirmat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, citat de Ansa./czaharia

(Cristina Zaharia)