Presa internațională se arată preocupată de creșterea cheltuielilor pentru înarmare, în special în Europa.
EL PERIODICO constată că bugetele alocate cheltuielilor militare în țările de pe Bătrânul Continent au revenit la cifrele din timpul Războiului Rece.
„În timp ce invazia pe scară largă a Ucrainei a determinat deciziile de sporire a cheltuielilor în 2022, îngrijorările cu privire la agresiunea rusă s-au acumulat cu mult înainte. Multe țări din fostul bloc de Est și-au dublat cheltuielile militare începând din 2014”, observă publicația spaniolă. Rusia, a treia ţară pe lista mondială, și-a majorat investițiile militare cu 9,2% până la aproape 78.860 milioane euro, reprezentând 4,1% din PIB, în timp ce Ucraina a cunoscut o creștere record de 640%, 34% din PIB, fără a mai lua în calcul donaţiile primite din alte ţări.
„Comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, călătorește pe Bătrânul Continent, în căutare de… obuze”, notează, sec, Le Monde. Motivul? Ucraina consumă masiv muniție, aproape 5.000 de obuze pe zi, și această cifră este mult mai mare decât ceea ce pot produce în prezent fabricile germane, franceze sau spaniole. „De la anexarea unilaterală a Crimeei de către Rusia în 2014, Europa de Est s-a reînarmat, startul dându-l Polonia. Treptat, țările europene, și în special cele mai sărace, alunecă spre o economie de război. Poate fi un lucru necesar, dar este foarte greu să vezi în acest fapt un progres pentru umanitate. Dacă obiectivul guvernelor este dezvoltarea unei industrii militare puternice locale, cu beneficiile economice aferente, alte sectoare, precum tranziția ecologică, ar putea avea de suferit – punctează Le Monde. Tot despre înarmare scrie și Wall Street Journal, care a documentat faptul că, în ultimele șase luni, o serie de nave au transportat peste 300.000 de obuze de artilerie și peste 1 milion de alte muniții din Iran către Rusia. Moscova a cerut ajutorul Teheranului după ce a suferit o serie de înfrângeri în fața forțelor ucrainene, sprijinite prin armament și muniție venite din Occident. La început, Iranul a trimis Moscovei sute de drone cu explozibil, iar acum ajutorul constă în obuze de artilerie, care joacă un rol important în războiul din estul Ucrainei.
Pe de altă parte, Franţa a promis nave, autobuze şi căi ferate Ucrainei, după cum citim în Le Nouvel Observateur. Parisul s-a angajat „să furnizeze Ucrainei 20.000 de tone de șine de cale ferată pentru a reconstrui câteva sute de kilometri de căi ferate” avariate de lupte și bombardamente și „încă o duzină de generatoare de 1,5 tone, pe lângă cele douăzeci livrate în săptămânile următoare către căile ferate ucrainene”. Ultimele evaluări ale Ministerului francez al Tranziției Ecologice estimează „la 383 de miliarde de euro costul reconstrucției Ucrainei”, dintre care 83 de miliarde doar pentru infrastructura transporturilor.
O publicație spaniolă, La Razon, pune în context declarațiile recente ale ambasadorului chinez la Paris care au stârnit furie în Europa de Est și în Ucraina. Acesta a sugerat că țările care au apărut după căderea Uniunii Sovietice „nu au un statut efectiv în temeiul dreptului internațional, deoarece nu există un acord internațional care să le confirme statutul de națiuni suverane”. Comentariile ambasadorului pun astfel la îndoială nu numai suveranitatea Ucrainei, pe care Rusia a invadat-o în februarie anul trecut, ci și toate fostele republici sovietice care au apărut ca națiuni independente după căderea Uniunii Sovietice în 1991, inclusiv unele membre ale Uniunii Europene. După cum amintește publicația spaniolă, miniștrii de externe ai statelor baltice Estonia, Lituania și Letonia, toate foste republici sovietice care au aderat la UE după independență, au condamnat afirmaţiile diplomatului chinez.
Reacția Beijingului a fost promptă, aflăm din paginile US News & World Report: “China respectă statutul de state suverane independente, survenit în urmă dezmembrării Uniunii Sovietice”, a declarat, luni, Ministerul chinez de Externe, adăugând că China se numără printre primele țări care au stabilit relații diplomatice cu statele respective. Aceeași publicație reamintește că momentul controversei este jenant pentru președintele francez Emmanuel Macron, care a vizitat Beijingul luna aceasta pentru a-l încuraja pe președintele chinez Xi Jinping să facă presiuni asupra liderului rus pentru a pune capăt invaziei. Călătoria lui Macron a stârnit furie în rândul unor aliați occidentali care sunt sceptici cu privire la intențiile Chinei, având în vedere alianța oficială a lui Xi cu Rusia.
Nu doar pacea este încontinuu amenințată, ci și presa. EUOBSERVER constată că „pe tot cuprinsul UE, presa liberă și independentă se atrofiază”. Care sunt amenințările la adresa presei? Sunt tendințe nou apărute, în special concentrarea proprietății asupra presei, care aduc riscul ca publicațiile să fie folosite pentru promovarea unui program anume, a unei viziuni politice ori a unui interes de afaceri, servind adesea drept instrument al proprietarilor.
În multe state UE, de exemplu în Cehia și Franța, organele de presă sunt extrem de concentrate în mâinile unui grup restrâns de indivizi influenți. În Ungaria, situația rămâne neschimbată, cu peisajul mediatic controlat de guvern, fie direct, fie prin intermediul unor oligarhi apropiați puterii. Există și tactici de care guvernele se folosesc pentru a controla peisajul mediatic, cum ar fi exploatarea publicității de stat, adaugă EUOBSERVER. În mai multe state membre, alocarea publicității de stat e inechitabilă și nu e decisă independent. Fondurile publice sunt direcționate spre organe de presă favorabile guvernului, în vreme ce presei independente i se refuză accesul la această sursă vitală de venituri.
Jurnaliștii sunt și ei nevoiți să facă față și atacurile fizice sau verbale, hărțuirii, intimidării, discursului urii și campaniilor de denigrare. Publicația insistă că investigațiile Comisiei Eurpopene ar trebui să fie accelerate și concentrate pe subvențiile de stat și reclamațiile legate de fenomenul concentrării, în loc să reacționeze după ani și ani. Aceste întârzieri au un efect negativ asupra democrației și statului de drept din țările membre, crede EUOBSERVER.
Tot despre presă, de la Sofia, Mediapool avertizează: mass-media bulgară se transformă în megafoane de propagandă ale Kremlinului. Este vorba de titluri alarmiste și teorii ale conspirației preluate de site-uri de știri și analize politice din Bulgaria consacrate, precum „Trud”, „Blitz”, „Pogled.info”, „Glasove”, „Fakti” și altele de pe aceeași sursă primară: platforma rusă online numită Fondul pentru Cultură Strategică, declarată de Departamentul de Stat al SUA drept una dintre principalele surse de dezinformare și propagandă rusă. Site-ul de limba rusă încearcă să creeze o impresie academică – o parte dintre autorii săi sunt foști profesori universitari care acum susțin teorii ale conspirației ce servesc liniei de propagandă a Kremlinului. Publicațiile Fondului intră aproape întotdeauna în spațiul media bulgar mai întâi prin site-ul „Pogled.info”, iar apoi sunt retipărite în alte publicații și distribuite pe rețelele de socializare, explică Mediapool, care amintește că subiectele abordate acoperă domenii tipice propagandei ruse, precum pandemia și vaccinurile, războiul din Ucraina, economia mondială și ordinea internațională în ansamblu.
Ruxandra Lambru, Agenția de Presă RADOR
