Revista presei internaționale – 15 mai 2023

Alegerile din Turcia dar și cele mai recente evoluții înregistrate în războiul din Ucraina sunt urmărite cu atenție de presa internațională. În urma numărătorii parțiale a voturilor, președintele în exercițiu din Turcia, Recep Tayyip Erdoğan, îl devansează pe principalul său concurent, candidatul opoziției unite, Kemal Kılıçdaroğlu. Potrivit postului public de radio și televiziune din Turcia, TRT, datele parțiale publicate de Consiliul Electoral Suprem (YSK) după numărarea a peste 90% din voturi arată că Recep Tayyip Erdoğan a coborât cu puțin sub pragul de 50% necesar pentru a câștiga alegerile din primul tur, în timp ce Kemal Kılıçdaroğlu ar obține peste 44% din voturi. Opoziţia a denunţat aceste rezultate, după cum reține AFP. „Suntem în frunte”, a afirmat Kemal Kılıçdaroğlu, președintele Partidului Popular Republican, CHP. Membru al acestui partid, primarul din Istanbul, Ekrem İmamoğlu, a acuzat agenția publică de știri din Turcia, Anatolia, că ar fi prezentat din nou denaturat datele. „Ekrem İmamoğlu, stea în devenire a opoziției, și-a văzut invalidată alegerea ca primar al Istanbulului în 2019, înainte de a fi reconfirmat la urne trei luni mai târziu”, comentează AFP. În cazul în care rezultatul final oficial va arăta că niciunul dintre candidați nu a obținut 50% din voturi, al doilea tur al alegerilor prezidențiale va avea loc pe 28 mai, scrie Cumhuriyet.

Presa internațională urmărește și evoluția situației din Ucraina. „Oficialii americani estimează că ofensiva preconizată a Kievului ar putea pregăti terenul în vederea unor contacte diplomatice cu Rusia”, titrează The New York Times. „Plănuita contraofensivă a Ucrainei împotriva Rusiei a depășit ca importanță eventualele negocieri pe tema soluționării conflictului, dar o serie de oficiali americani și europeni afirmă că următoarea fază a conflictului ar putea crea premisele unor contacte diplomatice. Consilierii lui Biden și oficialii europeni speră ca, în cel mai bun caz, Ucraina să recâștige teritorii importante în urma contraofensivei, asta asigurându-le ucrainenilor o poziție mai puternică în cazul oricăror negocieri”.

Italia își confirmă sprijinul pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, scrie RAI News. În cursul unei vizite făcute de preşedintele ucrainean la Roma, “prim-ministrul italian a reiterat sprijinul ferm al țării sale pentru integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și apropierea poporului italian față de poporul ucrainean, angajat să apere valorile comune ale libertății și democrației puse în pericol de războiul pornit de Putin”.

O confirmare a sprijinului pentru Kiev vine și din partea Germaniei, care anunţă livrări de arme în valoare de 2,7 miliarde de euro, în ajunul vizitei făcute de preşedintele Zelenski la Berlin, notează Le Figaro. „Dorim cu toţii încheierea rapidă a acestui război atroce al Rusiei contra poporului ucrainean, dar din păcate sfârşitul nu se zăreşte. De aceea Germania va da tot ajutorul pe care îl poate da, atâta vreme cât va fi necesar”, a arătat într-un comunicat ministrul apărării. Livrarea include 30 de tancuri Leopard-1 A5 suplimentare, 20 de noi vehicule blindate de tip Marder şi peste o sută de alte vehicule blindate de dimensiuni mai mici, 209 de drone de supraveghere, 4 noi sisteme de apărare antiaeriană Iris-T şi platformele lor de lansare, numeroase rachete pentru apărarea antiaeriană, 18 tunuri de tip Howitzer şi muniţii. Potrivit săptămânalului „Der Spiegel”, este vorba de cel mai important pachet de livrări de arme al Berlinului destinat Ucrainei de la începutul invaziei ruse. Germania a fost criticată multă vreme de Kiev şi de unii parteneri europeni, în special din Est, pentru timiditatea sprijinului său militar pentru Ucraina.

Vizita lui Zelenski la Berlin marchează o îmbunătățire a relațiilor cu Germania, titrează The Wall Street Journal, comentând că “pe vremuri un apropiat partener al Rusiei, Germania a devenit cel mai mare furnizor al Ucrainei în materie de armament și de fonduri”. “Prima vizită pe care Zelenski o face în această țară după atacul de anul trecut al Rusiei împotriva Ucrainei semnalează că relația încordată dintre Kiev și cel mai mare susținător al său în materie de armament și de fonduri din Europa se îmbunătățește”.

Grecia este îngrijorată de ”Inelul de Solidaritate” bulgar al gazelor naturale și de rolul Turciei, titrează ziarul elen Kathimerini. Autoritățile grecești sunt îngrijorate din cauza planului „Inelul de Solidaritate” (Solidarity Ring), propus de Bulgaria, care ar putea să aprovizioneze Balcanii cu gaz azer printr-o rută care ocolește Grecia și crește rolul Turciei în regiunea Europei de Sud-Est. „Proiectul a fost depus pentru a primi finanțare de la UE în cadrul planurilor naționale RepowerEU pentru obținerea independenței față de gazul rusesc. Ceea ce a provocat iritare la Atena nu este doar atitudinea Bulgariei, ci și cea a UE, care se arată gata să susțină și să finanțeze o infrastructură care va primi gaze prin conducta Turkstream, la care Rusia deține o cotă de 50%, fără a exista nicio garanție că gazul care va intra în Europa de Sud-Est nu va fi, de fapt, gaz rusesc, dar ‘rebotezat’ de Turcia ca fiind dintr-o altă sursă”, mai scrie Kathimerini.

Florin Matei, Agenția de Presă RADOR