Revista presei internaţionale – 2 iunie

Summit-ul Comunității Politice Europene, desfășurat joi, în Republica Moldova, a captat atenția presei internaționale. Aflată la cea de-a doua ediție, reuniunea la nivel înalt a găzduit aproape 50 de lideri, a căror agendă de discuții a cuprins teme legate de pace și securitate, dar și de climă și energie, detaliază Euronews. Summit-ul Comunității Politice Europene din Republica Moldova este un semn al solidarității europene, pe fondul războiului din Ucraina, crede Balkan Insight. Alegerea Republicii Moldova ca gadză a reuniunii este văzută ca un mesaj către Kremlin atât din partea UE, cât și a guvernării pro-occidentale de la Chișinău, adaugă ABC News, iar Kathimerini subliniază că acest Summit se desfășoară într-o regiune pe care Rusia o consideră parte a sferei sale de influenţă. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a accentuat faptul că organizarea evenimentului în apropierea graniței cu Ucraina „este o expresie clară a solidarității cu Ucraina și cu poporul ucrainean, care luptă pentru libertate, valori europene și pentru viitorul continentului, citează Timpul, de la Chișinău. La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lăudat reformele întreprinse de țară în vederea aderării la UE, scrie Le Vif. „Este impresionant să vedem că, în pofida tuturor presiunilor, Moldova avansează rapid”, a spus Ursula von der Leyen și a promis că va crește „semnificativ” dimensiunea delegației UE la Chișinău, pentru a „ajuta la implementarea reformelor”, reține Le Vif. Prezent la Summit-ul din Republica Moldova, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat aliații europeni să susțină aderarea țării sale la UE și la NATO, titrează The New York Times. De asemenea, Zelenski, citat de Cadena Ser, a declarat că războiul se va încheia doar atunci când ucrainenii vor câștiga sau când Rusia va părăsi teritoriile ocupate. La rândul său, notează Jurnal de Chișinău, Kremlinul a susținut, în contextul organizării Summit-ului Comunității Politice Europene, că fără Rusia nu ar putea exista un dialog deplin privind procesele politice în Europa. În același timp, într-un interviu acordat cotidianului The Wall Street Journal, președintele polonez Andrzej Duda a îndemnat Occidentul să sprijine în continuare Ucraina, în toate privințele, întrucât o înfrângere a ucrainenilor ar reprezenta o amenințare la adresa securității globale.
Între timp, miniștrii de externe din cadrul NATO s-au reunit la Oslo, pentru a pregăti summit-ul din iulie, de la Vilnius, anunță The Wall Street Journal. Potrivit secretarului general al Alianței, Jens Stoltenberg, „întâlnirea de la Vilnius va fi o oportunitate pentru șefii de stat și de guvern aliați de a conveni asupra pașilor suplimentari pentru a consolida apărarea noastră și a revizui creșterile semnificative ale cheltuielilor pentru apărare, precum și pentru a continua sprijinul nostru pentru Ucraina”, citează La Razon. Toți aliații sunt de acord că Moscova nu are drept de veto împotriva extinderii NATO, a declarat Stoltenberg, la sosirea sa la reuniunea informală de la Oslo și a anunțat, totodată, că va călători la Ankara, pentru a se întâlni cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, pentru a avansa în privința aderării Suediei la NATO, notează Rai News.
Reuniți pentru discuții în Suedia, oficiali ai Uniunii Europene şi Statelor Unite au anunţat, miecuri, că lucrează la un proiect comun de „cod de conduită” privind inteligenţa artificială, pe care companiile din sector să-l aplice voluntar, relatează Courrier International. Obiectivul este de a propune norme neobligatorii privind transparenţa, auditurile de risc şi alte detalii tehnice pentru companiile care dezvoltă tehnologia, acestea urmând a le fi prezentate liderilor G7 sub forma unei propuneri transatlantice comune, în toamnă, precizează Politico și adaugă că Bruxelles-ul şi Washingtonul se tem să lase China să dea tonul pentru a reglementa un sector în plină expansiune. Dacă eforturile occidentalilor vor eşua, atunci China va avea ocazia să promoveze propria sa versiune autoritară a tehnologiei, în lumea întreagă, atenționează Politico. La rândul său, preşedintele Chinei, Xi Jinping, şi alţi înalţi oficiali chinezi au convenit, în cadrul unei reuniuni la vârf a Partidului Comunist chinez, să „îmbunătăţească supravegherea datelor reţelelor şi inteligenţei artificiale”, în contextul în care Beijingul a anunţat recent un proiect ambiţios de a deveni un lider mondial în domeniul inteligeţei artificiale, pană în 2030, scrie La Libre Belgique. „Trebuie să ne pregătim să facem faţă celor mai rele eventualităţi şi scenarii posibile şi să fim gata să rezistăm vânturilor violente, apelor tulburi şi chiar unor furtuni periculoase”, au declarat oficialii chinezi la finalul reuniunii, potrivit agenţiei chineze de stat Xinhua.
Între timp, Statele Unite și Japonia lucrează pentru a-și moderniza alianța militară în fața amenințărilor venite din partea Chinei, Coreii de Nord și Rusiei, a declarat secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, la Tokyo, unde înaltul oficial american se află în vizită pentru discuții bilaterale, înainte de a se îndrepta către cel mai important forum de securitate din Asia, la Shangri-La, în Singapore, consemnează Le Figaro. La Tokyo, Lloyd Austin a amintit că forțele americane și japoneze devin „mai versatile, mai rezistente și mai mobile”, salutând decizia Japoniei de a se dota cu o capacitate de contraatac și de a îmbunătăți schimbul de informații cu Washingtonul, și a citat cooperarea trilaterală cu Australia și Coreea de Sud, precum și creșterea „ritmului, razei de acţiune și anvergurii” manevrelor și antrenamentelor, menționează ziarul francez. La sfârșitul anului 2022, Japonia, care are o Constituție pacifistă, a dezvăluit o evoluție majoră a doctrinei sale de securitate națională și a calificat China ca fiind „provocarea strategică fără precedent” pentru propria securitate, amintește Le Figaro. În cadrul noii sale strategii de securitate, completează Asahi Shimbun, Japonia a promis o consolidare militară care include capacități de luptă și dublarea cheltuielilor pentru apărare – o derogare de la principiul său postbelic de autoapărare.

(Cristina Zaharia)/czaharia