„Ucraina are capacitatea şi puterea de foc necesare pentru a-şi continua contraofensiva împotriva forţelor rusești”, a afirmat secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, după o întrevedere avută la sediul NATO cu omologul ucrainean, Oleksii Reznikov. Potrivit AFP, șeful Pentagonului a declarat că „ucrainenii au o capacitate mare de luptă” și „a insistat pe potențialul acestora de a recupera şi de a repara echipamentele avariate”. În același timp, aliații Ucrainei au anunțat că „vor livra un număr de rachete necesar pentru a permite Ucrainei să își protejeze infrastructura importantă pe parcursul contraofensivei demarate cu puțin timp în urmă”. Regatul Unit, SUA, Țările de Jos şi Danemarca au afirmat că „Ucraina va primi sute de rachete de apărare aeriană cu rază scurtă şi medie şi sistemele asociate necesare pentru a proteja infrastructurile critice ale Ucrainei şi a asigura succesul operaţiunilor contraofensivei în lunile care vin”, mai reține AFP.
„Erdoğan diminuează speranțele Suediei de a adera la NATO în iulie”, titrează publicația portugheză La Razon în legătură cu așteptările privind extinderea Alianței Nord Atlantice la Summitul de la Vilnius. „Președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, a respins presiunea internațională crescândă asupra Ankarei pentru a ratifica candidatura Suediei la NATO înainte ca Alianța Atlantică să se reunească în perioada 11-12 iulie la Vilnius. Ministerele de Externe occidentale se aşteptau ca Erdoğan să-şi îmbunătăţească poziţia după ce a fost reales pentru un nou mandat în mai. Dar Erdoğan nu a indicat nicio schimbare majoră în comentariile emise de biroul său, în timp ce oficialii turci și suedezi au reluat negocierile la Ankara”. „Suedia are aşteptări. Nu înseamnă că le vom îndeplini”, a declarat Erdoğan. Turcia și Ungaria, un alt stat membru NATO, au ratificat anul acesta aderarea Finlandei, însă parlamentele de la Ankara și Budapesta nu au aprobat încă aderarea Suediei.
Australia blochează construcția unei noi ambasade a Rusiei, reține Le Figaro. Guvernul australian se opune construirii unei noi ambasade a Rusiei în apropierea Parlamentului din Canberra, a anunțat premierul Anthony Albanese, invocând un risc pentru securitatea națională. „Guvernul a primit recomandări de securitate foarte clare cu privire la riscul prezentat de o nouă prezență a Rusiei atât de aproape de parlament”, le-a spus el reporterilor. Rusia închiriază în prezent un teren lângă Parlamentul din Canberra. Guvernul australian a încercat deja, fără succes, să anuleze acest contract de închiriere, semnat în 2008.
Schimbarea de guvern din România își găsește ecouri în paginile publicației belgiene Politico. „Parlamentul României l-a votat, joi, pe șeful social-democraților, Marcel Ciolacu, ca nou premier al țării, pe fondul unei rotații planificate în cadrul coaliției de guvernământ. ‘Voi încerca să mă ridic la înălțimea așteptărilor românilor’, a spus Ciolacu, după ce a fost votat cu o majoritate de 290 – 95. Parlamentul a învestit, de asemenea, noul guvern al României, care are în calitate de ministru de Externe o personalitate proeminentă de la Bruxelles – pe fosta reprezentantă permanentă la Uniunea Europeană, Luminița Odobescu. Schimbarea guvernamentală face parte dintr-o rotație planificată pentru funcția de prim-ministru între cei doi mari parteneri ai coaliției, PSD și PNL”, amintește Politico.
Fostul premier britanic, Boris Johnson, este acuzat că ar fi prezentat date false Parlamentului într-un dosar privind încălcarea restricțiilor în perioada carantinei anti-Covid, notează Financial Times. Lui Boris Johnson i se impută faptul că ar fi mințit parlamentul în timpul scandalului provocat de pandemia de Covid-19, un raport punând sub semnul întrebării eventuala sa revenire pe scena politică. Publicat joi, raportul redactat de parlamentarii Comisiei pentru privilegii din Camera Comunelor condamnă conduita lui Johnson ca demnitar, considerând că el a încălcat o serie de reguli ale parlamentului. Pe vremea pandemiei, în Downing Street (reședința oficială a premierilor britanici – n. red.) și la White Hall (sediul Camerei Comunelor – n. red.), Johnson însuși a fost amendat de poliție pentru încălcarea restricțiilor legate de COVID-19, dar, fiind pe atunci premier, el a negat în mod repetat în fața parlamentarilor că ar fi încălcat vreo regulă. Luni, când Johnson împlinește 59 de ani, parlamentarii vor decide aprobarea (sau respingerea) raportului, fiind de așteptat ca mulți parlamentari conservatori, credincioși încă fostului premier, să îl respingă”, comentează Financial Times.
În contextul eforturilor forurilor europene de limitare a folosirii inteligenței artificiale în diverse aplicații care ar putea încălca dreptul la intimitate și la viață privată, Parlamentul European a aprobat cu o largă majoritate rezoluția Comisiei de anchetă PEGA privind software-urile de supraveghere. Potrivit publicației grecești Naftemporiki, în rezoluție, „Parlamentul European a subliniat modificările care trebuie făcute pentru a limita fenomenele de abuz în utilizarea programelor spion. Parlamentul subliniază că utilizarea ilegală a unor astfel de programe a pus în pericol însăși democrația și solicită investigații credibile, modificări de legislație și o mai bună aplicare a normelor existente pentru a combate fenomenele de abuz. Pentru a opri imediat utilizarea ilegală a acestui tip de software, europarlamentarii susțin că aceste softuri ar trebui utilizate numai în statele membre în care acuzațiile de abuz au fost investigate în detaliu, unde legislația națională respectă recomandările Comisiei de la Veneția și jurisprudența Curții de Justiție a UE și în care sunt aplicate regulile pentru controlul exporturilor. Parlamentul European solicită, de asemenea, norme UE privind modul în care autoritățile de aplicare a legii vor folosi programele spion, subliniind că o astfel de utilizare ar trebui permisă numai în cazuri excepționale, într-un scop predefinit și pentru o perioadă limitată de timp. (Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)/fmatei
