Marșul de câteva sute de kilometri prin Rusia, condus de șeful grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, care a provocat panică la Moscova, sâmbătă, este analizat de presa internațională. Prigojin, care a dirijat timp de aproape o zi o insurecție armată împotriva conducerii militare ruse, a acceptat să plece în Belarus, dar demersul său a fisurat deja autoritatea președintelui Vladimir Putin și aura acestuia de lider infailibil, analizează The New York Times. Criticile dure și acțiunile îndrăznețe ale lui Prigojin la adresa lui Putin au pus sub semnul întrebării justificările Rusiei legate de războiul său în Ucraina și de competența conducerii armatei ruse, opinează ziarul american. S-ar putea ca, timp de mai multe zile sau săptămâni, impactul unui atac atât de direct la adresa Kremlinului, un atac care rămâne nepedepsit, să nu se resimtă, dar el va avea implicații profunde pentru soarta Ucrainei și pentru poziția Rusiei pe plan mondial, având în vedere că parteneri precum China vor putea să reevalueze acum puterea regimului lui Putin, crede ziarul american. Putin a supraviețuit celei mai grave amenințări la adresa autorității sale, din ultimele două decenii, iar Kremlinul este acum împotmolit într-un conflict pe care nu-l poate câștiga, care reprezintă o povară enormă pentru viitorul lui economic, care l-a transformat într-un paria pentru țările occidentale și care a adus o insurecție armată la două ore de mers cu mașina de Moscova, conchide Financial Times.
Între timp, la Conferința pentru Reconstrucția Ucrainei, care a avut loc la Londra, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că armata ucraineană protejează Europa de ruși, iar pentru asta Kievul are nevoie de mai multe arme, de aeronave F-16 și de sisteme de rachete, pentru că ”securitatea flancului estic al Europei depinde de apărarea ucraineană”, citează Euronews. La rândul său, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a declarat că țara sa așteaptă un semnal clar și o formulă pentru a deveni membră a NATO, reține ABC. Șeful diplomației britanice, James Cleverly, a asigurat că țara sa va sprijini intrarea Ucrainei în NATO pe ceea ce a numit „calea rapidă” și a subliniat modul în care armamentul țării a fost modernizat prin asistență militară, în timpul actualului conflict, notează El Mundo. Pe de altă parte, ministrul francez de Externe, Catherine Colonna, a amintit că circumstanțele s-au schimbat de la oferta de aderare la NATO făcută Ucrainei în 2008, iar Germania și Statele Unite și-au exprimat unele rezerve cu privire la posibilitatea unei aderări imediate a Ucrainei la NATO, explică El Mundo. La rândul său, premierul ucrainean Denis Șmihal a încheiat Conferința pentru Reconstrucție subliniind că țara sa a obținut anul acesta echivalentul a 6,4 miliarde de euro în asistență urgență, grație în mare parte impulsului dat de guvernul Sunak, precum și sprijinului Băncii Mondiale, scrie ziarul spaniol și adaugă că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recunoscut responsabilitatea specială a UE și a anunțat propunerea unui ajutor în valoare de 50 de miliarde de euro în următorii patru ani, pentru reconstrucție. În cadrul conferinței de la Londra, aproape 500 de companii din 42 de țări și 21 de sectoare de activitate au semnat așa-numitul Acord al companiilor pentru Ucraina, declarându-și intenția de a sprijini reconstrucția țării, detaliază El Mundo.
La Paris, în marja summit-ului internațional pentru un nou pact financiar global, președintele francez Emmanuel Macron a acuzat Rusia că este „o putere de destabilizare a Africii”, regretând că alegerile Moscovei „nu joacă un rol benefic pentru comunitatea internațională”, citează Le Point. Șeful statului francez a arătat cu degetul către „milițiile private care se dedau la crime şi excese și jefuiesc populațiile civile”, amintind că „acest lucru a fost documentat de Națiunile Unite în Republica Centrafricană”, notează ziarul francez. Potrivit lui Macron, „Rusia s-a pus pe cont propriu în situația de a nu mai respecta dreptul internațional, ducând un război cu vecina sa Ucraina”, scrie Le Point.
La același summit, consemnează Cadena Ser, Emmanuel Macron s-a declarat în favoarea instituirii de taxe în întreaga lume, pentru lupta împotriva sărăciei și a schimbărilor climatice, dar respinge totuși ca asemenea taxe să poată fi implementate mai întâi în Franța și, totodată, exclude anularea datoriilor pentru țările cele mai sărace, susținând, însă, restructurarea datoriilor națiunilor care au cea mai mare nevoie, așa cum s-a făcut deja în cazurile Ciadului sau Zambiei. Președintele francez a confirmat că țările cele mai bogate s-au angajat să aloce 100 de milioane de dolari pentru țările în curs de dezvoltare, precum și să creeze un fond pentru biodiversitate și protecția pădurilor, în timp ce în documentul final al summit-ului țările se angajează să facă progrese atât la următoarele reuniuni ale G20, cât și la următorul summit privind clima, vizând noi propuneri fiscale pentru a îndeplini obiectivele climatice globale, care sunt departe de a fi atinse, scrie Cadena Ser.
În SUA, președintele american Joe Biden și premierul indian Narendra Modi au elogiat „noua energie” a parteneriatului SUA-India, titrează Le Monde. Într-un comunicat care dezvăluie proiecte militare, tehnologice și economice în 58 de puncte, Joe Biden și invitatul său, Narendra Modi, au asigurat că au stabilit „cea mai cuprinzătoare viziune de până acum pentru progresul relației bilaterale” și că „ambițiile lor vor atinge noi culmi” în viitor, menționează ziarul francez. Cel mai puternic anunț al vizitei premierului indian la Washington a fost fabricarea pe viitor, în India, a motoarelor F-414 pentru avioane de luptă de către un conglomerat american, pe lângă aprofundarea relației economice și tehnologice, având în vedere că SUA au devenit cel mai mare partener comercial al Indiei. Pentru cele două țări, detaliază Le Monde, este vorba de a-și consolida industriile naționale și de a diversifica lanțurile de aprovizionare, după pandemia de Covid-19. De asemenea, Washingtonul și New Delhi intenționează să lanseze o misiune comună, anul viitor, pe Stația Spațială Internațională, în timp ce India se alătură Acordurilor Artemis, un cadru multilateral stabilit la inițiativa Statelor Unite, pentru a evita conflictele în cucerirea și explorarea spațiului, precizează Le Monde. Totodată, Statele Unite și-au reafirmat sprijinul pentru includerea Indiei în Grupul Furnizorilor Nucleari și au dat asigurări privind continuarea angajamentului cu partenerii care au aceleași opinii, pentru a promova acest obiectiv, notează agenția de știri indiană Asian News International. În declarația comună emisă de SUA și India, președintele Biden și premierul Modi au subliniat rolul important pe care îl joacă energia nucleară în eforturile globale de decarbonizare și au afirmat că aceasta este o resursă necesară pentru a aborda nevoile legate de climă, tranziția și securitatea energetică a națiunilor, subliniază Times of Oman. India, cea mai populată țară din lume, este rivala Chinei și are în SUA cel mai mare partener comercial începând din 2021, amintește publicația braziliană Folha și subliniază că, din punct de vedere istoric, New Delhi încearcă să se echilibreze prin alinieri simultane, iar dacă va exista un parteneriat mai solid, americanii vor dobândi greutate în raportul de putere din regiunea Indo-Pacific.
(Cristina Zaharia – RADOR)
