Presa internațională analizează violențele din Franța și ceea ce numește cea mai periculoasă criză pentru președintele Emmanuel Macron, văzând în violenţele care zguduie țara de mai multe zile izbucnirea unei mânii care mocnea de mult timp, evenimentele fiind urmărite îndeaproape din Germania până în Orientul Mijlociu sau Statele Unite.
Pentru mulţi francezi, predomină un sentiment profund de déjà-vu, crede Financial Times și opinează că înfruntările impresionante din ultimele zile din Hexagon subliniază profundele divizări ale societăţii, tensiunile dintre tineri şi poliţie şi incapacitatea guvernelor succesive de a ameliora condiţiile de viaţă în suburbii, în ciuda a 40 de ani de planuri în acest sens. „Zilele furiei” nu s-au încheiat, titrează Süddeutsche Zeitung, iar Frankfurter Allgemeine Zeitung crede că, dintre multele crize care au marcat președinția lui Macron, cea actuală este cea mai periculoasă, deoarece spre deosebire de epoca mișcării „vestelor galbene” sau de recentele proteste față de reforma pensiilor, președintele francez nu poate nici să restabilească liniștea cu scutiri de taxe și cu dezbateri publice, nici nu poate ignora tulburările. Cu cât durează mai mult revoltele, cu atât încrederea oamenilor în conducerea lui Macron scade, opinează ziarul german. Mulți francezi și-au dat seama că regimul de violență care se instalează ar putea evolua foarte prost și că toată lumea trebuie să facă ceva pentru a ‘stinge’ un fitil ce ar putea duce la o explozie mult mai mare, analizează Jornal Economico. Revoltele reprezintă o adevărată problemă pentru Macron, confirmă El Mundo, care consideră că acestea sunt și un avertisment pentru restul Europei. Situația expune o realitate mai profundă, continuă ziarul spaniol, cum ar fi eșecul de a integra o parte semnificativă a imigranților din Maghreb și Africa subsahariană și pe descendenții acestora. La rândul său, The Sunday Times descrie o naţiune fracturată, în care relaţiile interrasiale au devenit mai tensionate în ultimele două decenii, o dată cu creşterea populaţiei de imigranţi. Scenele de violență și jaf pătează imaginea Franței, afirmă Tribune de Genève, iar La Repubblica deplânge o Franță teribil de divizată. Mai mult, violențele deja trec dincolo de granițele statului francez. Când plouă la Paris, plouă și la Bruxelles, ironizează Courrier International. Le Soir publică fotografii cu mașini arse la Bruxelles și semnalează incidente la Liège, iar Corriere della Sera scrie că autoritățile italiene monitorizează și ele riscul de contagiune, constatând că revolta franceză face valuri în cercurile anarhiste și antagoniste locale.
La Haga a fost deschis un centru internațional specializat pentru investigarea potențialelor urmăriri penale în legătură cu invadarea Ucrainei de către Rusia, anunță Euronews. Centrul Internaţional pentru Urmărirea Crimei de Agresiune împotriva Ucrainei (ICPA) reunește procurori de la Kiev, din Uniunea Europeană, Statele Unite și de la Curtea Penală Internațională, principalul vizat fiind președintele rus Vladimir Putin, explică Euronews. Această formă de urmărire penală, care are sarcina de a investiga și de a strânge probe, este un prim pas înainte de înființarea unei instanțe speciale care să-i judece pe înalții oficiali ai Rusiei, începând cu Putin, pentru războiul din Ucraina, precizează Euronews. Între timp, fostul președinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, a avertizat că actualul conflict al Moscovei cu Occidentul va dura zeci de ani, iar conflictul cu Ucraina ar putea deveni permanent, citează US News & World Report. Un război nulcear ar putea fi “destul de probabil”, dar nu ar avea niciun câștigător, a afirmat Medvedev, care a subliniat în mod repetat că sprijinul acordat Ucrainei de către Occident poate spori riscurile unui conflict nuclear, adaugă ziarul american.
În orașul argentinian Puerto Iguazú se derulează summit-ul blocului comercial sud-american Mercosur, ale cărui țări membre reprezintă 62 la sută din populația Americii de Sud și 67 la sută din PIB-ul continentului sud-american, informează Buenos Aires Times. Summit-ul a început cu o ședință a Consiliului Pieței Comune, reunind miniștrii de externe și de finanţe din fiecare țară a organizației, anunță O Globo și precizează că șefii de stat intră în scenă marţi, când Argentina predă ștafeta Braziliei, președintele Luiz Inácio Lula da Silva preluând președinția rotativă a organizației cu provocarea de a încerca să deblocheze acordul dintre blocul latino-american și Uniunea Europeană, explică O Globo. Mercosur are în favoarea sa cifrele comerţului din regiune, menționeaază O Globo și detaliază că, după o scădere substanțială a relațiilor comerciale dintre țările membre, din cauza pandemiei, volumul afacerilor a crescut din nou în 2021 la 35 de miliarde de dolari și în 2022 la 40 de miliarde de dolari. În plus, Mercosur are negocieri avansate cu zona de liber schimb formată de Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția, notează O Globo. Și pentru președinția spaniolă a UE, începută la 1 iulie, consolidarea legăturilor cu America Latină și încheierea acordului UE cu Mercosur reprezintă o prioritate, semnalează Euronews, iar AFP amintește că acordul cu Mercosur va figura pe agenda viitorului summit dintre UE și CELAC – Comunitatea Statelor Latino-Americane și Caraibiene, programat pentru 17 – 18 iulie, la Bruxelles.
Cristina Zaharia
