Autor: Alexandru Balaci
Context
La 4 iulie 1864 apărea Decretul nr. 765 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza privind înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, prin reunirea celor trei facultăţi existente: Facultatea de Drept, Facultatea de Ştiinţe şi Facultatea de Litere şi Filozofie. Clădirea, considerată monument arhitectonic, a fost construită după planurile arhitectului Alexandru Orăscu (la vremea aceea arhitectul oraşului Bucureşti) și a fost inaugurată la 14 decembrie 1869. Primul rector a fost juristul Gheorghe Costa-Foru.
Scurt istoric
În anul 1688, frații Constantin și Șerban Cantacuzino înființează Școala de la Sfântul Sava. În 1694 domnitorul Constantin Brâncoveanu transformă aceasta școală în Academia Domnească Sfântul Sava. În anul 1776, domnitorul fanariot Alexandru Ipsilanti reorganizează Academia şi ridică o nouă clădire tot la Sfântul Sava. Programa de învățământ în cadrul Academiei era inclusă în 5 cicluri, fiecare cu durata de 3 ani. Primul ciclu de trei ani era dedicat studiului gramaticii limbilor greacă și latină. Următorul viza literatura clasică grecească și latină. În cel de-al treilea ciclu, se regăseau poetică, retorică, etica lui Aristotel, limbile italiană și franceză. În cel de-al patrulea ciclu s-au predat aritmetică și geometrie, precum și istorie sau geografie. Ultimul ciclu a fost dedicat studiului filozofiei și de astronomiei.
La data de 4/16 iulie 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza emitea decretul de înfiinţare al Universitǎţii din Bucureşti, reunind într-o singurǎ instituţie cele trei facultǎţi care existau deja: Facultatea de Drept, Facultatea de Litere şi Filosofie şi Facultatea de Ştiinţe. Anterior, în 1818, Vodă Caragea scosese Academia Domnească de sub tutelă bisericească, aceasta fiind reorganizată sub numele de Școala Națională Sfântul Sava. În frunte era cărturarul Gheorghe Lazăr, care organizează prima școala academică de științe filosofice și matematici, în limba română. În perioada 1916 – 1918, din cauza ocupaţiei străine, Universitatea din Bucureşti este închisă.
Din 1944 încep abuzuri şi represalii asupra profesorilor, din partea noilor autorităţi aflate în orbita Partidului Comunist. Patru ani mai târziu, în 1948, este promulgată Legea de Reformă a învăţământului și se adoptă modelul sovietic de învăţământ superior. Astfel, la Universitătea din Bucureşti începe reorganizarea: Facultăţile de Teologie, Medicină Umană şi Medicină Veterinară se desprind de universitate. Institutele universitare sunt desfiinţate şi se creează institute subordonate Academiei Republicii Populare Române.
În 1989, în urma desfiinţării abuzive a numeroase catedre şi facultăţi, Universitatea din Bucureşti dispune de numai 6 facultăţi, cu 8000 de studenţi. Imediat după căderea comunismului, începe procesul de renaştere a Universităţii din Bucureşti: se creează noi facultăţi, se reorganizează radical învăţământul, se înfiinţează noi catedre şi centre de cercetare și se măreşte semnificativ numărul de studenţi. Se remarcă în special creşterea spectaculoasă a contactelor şi colaborărilor internaţionale ale Universităţii din Bucureşti.
Construcția Palatului Universității a început în 1857, pe fostul amplasament al Mănăstirii Sfântul Sava, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, la acea vreme președintele arhitecților români. Palatul s-a dezvoltat între anii 1912-1926, când au fost ridicate corpurile laterale, după planurile arhitectului Nicolae Ghica – Budești. Ornamentele exterioare au fost realizate de sculptorul român de origine germană Karl Storck. Acestea au fost, însă, distruse, în timpul bombardamentelor americane din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în aprilie 1944. Relieful o înfățisa pe zeița Minerva, zeița întelepciunii și protectoare a artelor, alături de simbolurile artelor și științelor.
Fragmentele recuperate se află în prezent în curtea Muzeului Storck din București
Palatul Universității a găzduit, pe lângă facultăți, Senatul, Academia Română, Biblioteca Centrală sau Muzeul de Antichități si de Istorie Naturală. Printre rectorii Universității București s-au numărat Ion Zalomit, Alexandru Orăscu, Titu Maiorescu, Ermil Pangratti, Nicolae Iorga, Horia Hulubei sau Emil Constantinescu (ultimul devenit președinte al României din această postură, în anul 1996).
În prezent, Universitatea București înseamnă 19 facultăți, cu 97 de programe de licență, 215 programe de masterat, 9 programe de masterat didactic, 21 de școli doctorale pe domenii specifice și o școală pentru studii doctorale interdisciplinare, peste 50 de centre și 9 stațiuni de cercetare.
Cu peste 34.000 de studenți, 1.300 de profesori și 580 de cercetători, 1.200 de angajați ca personal administrativ, a dezvoltat parteneriate cu 152 de universități din întreaga lume și este implicată în 468 de acorduri Erasmus+. Totodată, UB este conectată la o serie de rețele universitare naționale, regionale, europene și internaționale, între care se numără: The Network of Universities from the Capitals of Europe (UNICA), The European University Association (EUA), The Balkan Universities Association (BUA), Black Sea Universities Network (BSUN), L’Agence Universitaire de la Francophonie (AUF) și Central European Exchange Program for University Studies (CEEPUS).
Începând cu anul 2019, UB face parte din CIVIS – o Alianță Universitară Europeană alături de alte șapte universități europene de prestigiu: Universitatea Aix-Marseille, Universitatea Națională și Capodistriană din Atena, Universitatea Liberă din Bruxelles, Universitatea Autonomă din Madrid, Universitatea Sapienza din Roma, Universitatea din Stockholm, Universitatea Eberhard Karls din Tübingen, cărora li s-au alăturat, în 2021 și 2022, Universitatea din Glasgow, respectiv Universitatea din Lausanne.
Universitatea din București are afiliate peste 50 de institute, departamente și centre de cercetare, precum și Grădina Botanică „Dimitrie Brandza” din București, Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, câteva situri arheologice neolitice și medievale și o serie de stațiuni de cercetare: în ecologie, la Sinaia și Brăila, în geografie și geologie, la Orșova, Eșelnița și Sfântu Gheorghe, și în fizică, la Surlari. (Autor: Alexcandru Balaci)
Bibliografie
Calendar Rador
https://unibuc.ro/despre-ub/ub-astazi/scurta-prezentare/
https://150.unibuc.ro/index.html%3Fp=835.html
