Pe fondul îngrijorărilor legate de posibile incidente nucleare în Ucraina, președintele Chinei i-a transmis omologului său rus un mesaj în care se declară împotriva utilizării armelor nucleare. “Xi Jinping l-a avertizat pe Vladimir Putin, pronunțându-se împotriva unui atac nuclear în Ucraina”, titrează Financial Times și adaugă că „în plan privat, oficialii chinezi caută să-l convingă pe liderul rus să nu mai lanseze amenințări voalate pe tema unui atac atomic. Potrivit estimărilor unor oficiali occidentali și chinezi, Xi Jinping l-a avertizat personal pe Vladimir Putin, sfătuindu-l să nu folosească armament nuclear în Ucraina, el dând astfel de înțeles că și Beijingul este îngrijorat de războiul Rusiei, în pofida sprijinului tacit pe care îl acordă Moscovei”. Potrivit declarațiilor unui important consilier al guvernului chinez, „tentativa de a-l convinge pe Putin să nu folosească un asemenea armament a fost obiectivul central al campaniei duse de China în vederea redresării relațiilor sale slăbite cu Europa”.
După cum reține și La Libre Belgique, „China se abţine să condamne prea ferm războiul început de Rusia în Ucraina, dar ameninţarea şi utilizarea de arme nucleare i-ar aduce şi Beijingului prejudicii. O escaladare nucleară în războiul din Ucraina ar pune China între ciocan și nicovală. Beijingul este un partener cheie al Rusiei şi condamnă Occidentul că a înarmat Ucraina. Dar pe de altă parte, China încearcă şi să se apropie de ţările europene. Avertizând public, dar discret, Rusia contra utilizării de arme nucleare, Beijingul speră să-şi salveze imaginea faţă de partenerii săi europeni”. Recent, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că Rusia intenționează să atace centrala nucleară situată în apropiere de Zaporijjia. Informaţii legate de acest subiect ar fi fost împărtășite Kievului de partenerii săi occidentali. Rusia insistă pe faptul că ea nu ar utiliza armele nucleare decât pentru a se apăra. Moscova a instalat arme nucleare la vecinul şi prietenul său, Belarus, lucru pe care Ucraina îl consideră o ameninţare nucleară, mai amintește La Libre Belgique.
Agenţia Internaţională pentru Energie Atomica a solicitat acces la toate clădirile centralei nucleare din Zaporijjia, ocupată de trupele rusești, pentru „a putea confirma absenţa minelor sau a explozibililor la această uzină”, informează France Presse. „În timp ce tensiunea şi activităţile militare se accentuează în regiune, experţii noştri trebuie să poată verifica situația de pe teren într-o manieră independentă şi obiectivă”, a declarat directorul general al Agenției, Rafael Grossi. „Este vital să clarificăm situaţia actuală” într-un moment în care ambele tabere se acuză reciproc de planificarea unei provocări sau a unui atac, a insistat el.
Suedia vrea să intre în NATO? se întreabă ziarul turcesc Sabah, în contextul în care administrația de la Stockholm încearcă să convingă Ankara să îi acorde votul favorabil pentru aderarea la NATO. “În urmă cu șase luni, susținători ai Partidului Muncitoresc din Kurdistan (PKK) au organizat o manifestație în fața primăriei din Stockholm, spânzurând de un stâlp o păpușă care îl reprezenta pe președintele Erdoğan. Tot acum șase luni, politicianul de extremă dreapta Rasmus Paludan a incendiat în fața ambasadei Turciei din Stockholm un exemplar al Coranului și a arătat o caricatură insultătoare la adresa profetului Mohammed. În prezent, un cetățean irakian a incendiat Coranul în fața unei moschei din Stockholm. La toate acestea se adaugă faptul că, în cadrul acordului pe care Suedia și Turcia l-au semnat la summitul NATO de anul trecut, Suedia nu a extrădat niciun terorist cerut de Turcia. Credeți că Suedia dorește cu adevărat să adere la NATO? Chiar dacă administrația de la Stockholm poartă negocieri de aderare cu Ankara, principala preocupare a Suediei nu este să adere la NATO, ci să evite aderarea fără să enerveze SUA, care dorește ca umbrela alianței să se extindă cât mai mult”, opinează Sabah.
Germania nu intenționează să desfășoare trupe permanente în România, a anunțat ministerul german al Apărării, citat de publicația Tagesspiegel. Vorbind la o conferință de presă la Berlin, Michael Stempfle, purtătorul de cuvânt al ministerului, a spus că Germania menține cooperarea militară cu Lituania în cadrul NATO, în timp ce Franța cooperează cu România. De aceea, a spus el, guvernul german nu se simte obligat să trimită o brigadă de armată în România. Agenția Anatolia din Turcia reține că prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, a declarat, marţi, la o conferinţă de presă comună cu cancelarul german Olaf Scholz la Berlin, că ar dori ca trupele germane să securizeze flancul estic al NATO pe teritoriul României. „Sper că în curând vom avea soldați germani în permanență pe teritoriul României”, a spus Ciolacu, referindu-se la un anunț german de săptămâna trecută privind trimiterea pe termen nedefinit a 4.000 de militari în Lituania.
Temperatura bate record după record, scrie publicația britanică The Guardian. 4 iulie a devenit cea mai călduroasă zi de când sunt consemnate date meteo, doborând recordul zilei anterioare. „Temperatura medie globală a aerului a fost de 17,18 de grade, conform datelor colectate de Centrele Naționale pentru Predicția Mediului din SUA (NCEP), depășind recordul de 17,01 grade atins luni. Până la începutul acestei săptămâni, cea mai călduroasă zi înregistrată a fost în 2016, în timpul ultimului eveniment meteorologic global El Niño, când temperatura medie globală a atins 16,92 grade. Chiar și Antarctica, unde în prezent este iarnă, a înregistrat temperaturi anormal de ridicate. Baza de cercetare ucraineană Vernadsky din vastul continent înghețat și-a doborât recent recordul de temperatură înregistrat în iulie, cu o valoare de 8,7 grade.
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)
