Ucraina sărbătorește, vineri, Ziua Statalității, marcând 1035 de ani de la creștinarea Rusiei Kievene. Ziua Statalităţii ucrainene a fost instituită de președintele Volodimir Zelenski, la împlinirea a 30 de ani de independență a Ucrainei, şi a fost sărbătorită pentru prima dată în 2022. Data sărbătoririi acestei zile nu a fost aleasă întâmplător – pe 28 iulie, ucrainenii marchează şi Ziua Creştinării Rusiei Kievene, care coincide cu Ziua comemorării Cneazului Vladimir cel Mare. Acesta a adoptat oficial creştinismul la 28 iulie în anul 988. Potrivit Institutului Memoriei Naţionale de la Kiev, sărbătoarea de pe 28 iulie este menită să amintească faptul că „statalitatea ucraineană are o tradiție de peste 1.000 mie de ani şi îşi are rădăcinile în statul medieval al cărui centru a fost Kievul”. „Domnia Cneazului Vladimir a devenit perioada de glorie a Rusiei Kievene, iar adoptarea creștinismului în 988 a fost o alegere în favoarea civilizației și a dezvoltării europene” – mai notează institutul. Atributele statului ucrainean modern provin din Rusia Kieveană: tridentul – stema statului; hrivna – numele monedei oficiale; adoptarea creștinismului – cea mai răspândită religie în teritoriile ucrainene moderne; numele „Ucraina” a fost menționat pentru prima dată în Letopiseţul lui Ipatiev în 1187; centrul politic și cultural al Rusiei Kievene – oraşul Kiev – rămâne centrul politic și cultural al Ucrainei moderne. În plus, potrivit Institutului Memoriei Naţionale de la Kiev, scopul acestei sărbători – Ziua Statalităţii Ucrainei – este de a contracara dezinformarea rusă și datele istorice false ale Kremlinului care sugerează că ucrainenii şi ruşii sunt un singur popor. (www.rbc.ua – 28 iulie)/sdan/atataru
