”Marea Neagră a devenit o zonă fierbinte în războiul dintre Rusia și Ucraina”, ca urmare a deciziei Moscovei de luna trecută de a pune capăt unui acord care asigura transportul în siguranță pe mare a cerealelor ucrainene, constată New York Times. Descriind regiunea drept un ”cazan de tensiuni militare și geopolitice”, cu o importanță profundă atât pentru Moscova, cât și pentru Kiev și Occident, ziarul american subliniază că deși este ”departe de luptele acerbe de pe front, Marea Neagră plasează Rusia și țările NATO într-o proximitate care nu există în alte teatre de război”. ”În ciuda dorinței exprimate de NATO de a evita o confruntare directă cu Rusia, riscurile ca un incident neintenționat să scape de sub control au crescut de ceva timp”, mai avertizează New York Times. ”Ucraina declară război navelor rusești în Marea Neagră”, titrează și Politico, citând un oficial de la Kiev care a avertizat luni că porturile și navele rusești de la Marea Neagră – inclusiv tancurile petroliere care transportă milioane de barili spre Europa – ar putea fi atacate în mod justificat de armata ucraineană, ca parte a eforturilor de a slăbi mașina de război a Moscovei. Ideea a fost întărită de președintele Volodimir Zelenski care, într-o înregistrare video publicată marți, a avertizat că: „Dacă Rusia va continua să domine Marea Neagră, în afara teritoriului său, blocându-ne sau trăgând din nou asupra noastră și lansând rachete asupra porturilor noastre, Ucraina va face același lucru. Aceasta este o justă apărare a oportunităților noastre, a oricărui coridor”, a mai spus Zelenski, citat de Reuters. „După acest weekend, Marea Neagră este percepută ca un loc și mai periculos pentru transportul internațional în condițiile în care era deja foarte periculos”, subliniază și Byron McKinney, director la S&P Global Market Intelligence pentru Politico.
Se teme Putin pentru securitatea Rusiei? se întreabă La Libre Belgique, comentând promulgarea de către Putin a legii care permite gărzii naţionale ruse (numită Rosgvardia) să se echipeze cu armament greu. Potrivit unei analize a Ministerului britanic al Apărării această nouă lege vine după revolta mercenarilor Wagner împotriva Moscovei, revoltă care a arătat defectele din cadrul sistemului rus. Chiar dacă Vladimir Putin a ţinut de atunci discursuri liniştitoare, în culise se pare că şeful Kremlinului a fost marcat de rebeliunea eşuată, mai scrie La Libre Belgique. Prin urmare, noua lege ar trebui să furnizeze mai multe resurse pentru a face din Rosgvardia, care numără circa 200.000 de soldați de primă linie, una din principalele organizaţii însărcinate cu asigurarea securităţii regimului, conchide cotidianul belgian.
Presa internațională remarcă și o serie de probleme cu care se confruntă economia globală. Creșterea economică mondială este afectată de valurile de căldură, avertizează Les Echos, detaliind că temperaturile extreme din ce în ce mai frecvente paralizează numeroase sectoare de activitate, cum ar fi sectorul construcțiilor sau al agriculturii, cu un impact semnificativ asupra PIB-ului global, ce ar putea suferi o contracție cu 0,6% în acest an, conform unui studiu al Allianz Trade. În China, economia se clatină, după ce exporturile chineze au înregistrat cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani, diminuând speranțele unei redresări post-pandemie, constată Business Insider. În opinia publicației economice, această scădere reflectă tensiunile geopolitice crescute dintre Beijing și SUA care i-au împins pe unii cumpărători occidentali să încerce să-și acopere din altă parte necesitățile de aprovizionare. În Italia, băncile primesc o lovitură ca urmare a unei surprinzătoare taxe excepționale de 40% din profiturile băncilor, notează Financial Times. Guvernul italian susține că va folosi aceste venituri pentru a-i sprijini pe deținătorii de împrumuturi ipotecare, dar și pentru a opera scăderi de impozite, scrie The Guardian. Populismul guvernului Meloni ține investitorii departe, consideră Bloomberg, notând că taxa surpriză a dus la scăderea valorii de piață a băncilor italiene cu circa 10 miliarde de euro. Totuși chiar dacă este o surpriză, măsura nu este o premieră, remarcă Les Echos. Aproape toate țările Uniunii Europene au implementat, într-o formă sau alta, impozitarea excepțională a companiilor energetice, ale căror venituri au crescut odată cu creșterea prețurilor legată de războiul din Ucraina, iar patru țări – Ungaria, Cehia, Lituania și Spania – au vizat în același timp și instituțiile bancare, explică ziarul francez. În ciuda opoziției Băncii Centrale Europene, această idee seduce, în condițiile unei inflații ridicate și a creșterii ratelor dobânzilor, conchide Les Echos. Germania, în schimb, are parte de o veste bună. Gigantul taiwanez TSMC, furnizor de cipuri pentru majoritatea marilor companii globale a ales orașul Dresda pentru a construi o nouă fabrică de semiconductori, scrie Il Fatto Quotidiano. Cotidianul italian detaliază că proiectul va fi implementat împreună cu companiile germane Bosch, Infineon și cu compania olandeză NXP, iar suma totală a investițiilor va depăși 10 miliarde de euro, bani ce vor proveni din injecții de capital, împrumuturi și un sprijin puternic din partea Uniunii Europene și a guvernului german. (Carolina Ciulu)/cciulu/dsirbu
RADOR, 9 august 2023
