Vara a ajuns la final, dar criza climatică nu dă niciun semn de atenuare, după un sezon marcat de incendii de vegetație, căldură extremă, tornade și inundații, multe zone de pe continent rămânând la cheremul fenomenelor meteorologice extreme, constată presa internațională. În aceste zile, nivelul de alertă rămâne ridicat în Grecia și în Austria, scrie Euronews. La Evros, în nord-estul Greciei, situația este deosebit de gravă, potrivit datelor furnizate de Copernicus, satelitul Agenției Spațiale Europene pentru observarea suprafeței pământului, citat de Euronews, care informează că, în zece zile, incendiile au ars o suprafață de 812,6 kilometri pătrați. În plus, în Austria ploile abundente au provocat inundații în diverse zone ale țării, notează Euronews.
Pe frontul din Ucraina, armata rusă a efectuat un atac cu drone asupra depozitelor de combustibil folosite pentru a alimenta echipamentele militare ale armatei ucrainene, în Portul Reni, în apropiere de România, anunță The New York Times. Ministerul român al Apărării a reiterat că aceste atacuri împotriva țintelor și infrastructurii civile din Ucraina sunt nejustificate și în profundă contradicție cu regulile legislaţiei internaționale umanitare, citează Ukrinform și precizează că mijlocele de atac utilizate de Federația Rusă nu au generat în niciun moment o amenințare militară directă asupra teritoriului României. Ministerul Apărării Naționale continuă să pună în aplicare măsuri de vigilență sporită în spaţiul naţional terestru, maritim și aerian și măsuri de întărire a apărării și descurajării pe flancul estic, stabilite conform planurilor naționale și aliate, menționează France24. Între timp, Statele Unite continuă să sprijine Ucraina, anunțând că vor furniza Kievului un nou pachet de ajutor militar, evaluat la 250 de milioane de dolari, care include o cantitate mare de muniție, inclusiv rachete AIM-9M pentru apărarea aeriană, sisteme de detectare a minelor și rachete Javelin, informează La Razon. În plus, Ucraina va primi din Australia sisteme anti-drone Slinger, titrează Australian Defense Magazine, citează Korespondent, precizând că o firmă australiană de apărare a semnat două contracte cu Ucraina pentru furnizarea a 110 sisteme Slinger, care vor echipa blindatele M113, și alte 50 de sisteme vor fi integrate în blindatele Bushmaster. În timp ce amenințarea capacităților nucleare ale Rusiei planează asupra războiului din Ucraina, Kremlinul și-a intensificat retorica nucleară, declarând că a pus în funcțiune o rachetă balistică intercontinentală avansată, Sarmat, consemnează Newsweek. RS-28 Sarmat are circa 35 de metri lungime, cântărește 220 de tone și poate transporta până la 15 focoase nucleare ușoare, detaliază Newsweek și atenționează că, având o rază de acțiune de peste 17.000 de kilometri, arma este capabilă să lovească ținte în Statele Unite și Europa.
În plan economic, două noi nave de marfă au părăsit un port ucrainean, navigând în Marea Neagră pe un coridor de transport maritim stabilit de Kiev, în ciuda amenințărilor rusești de represalii, menționează El Periodico. Transportul internațional al produselor agricole vitale pentru aprovizionarea țărilor sărace va face obiectul discuțiilor dintre președintele rus Vladimir Putin și omologul său turc, Recep Tayyip Erdoğan, luni, în orașul rusesc Soci, pe ţărmul Mării Negre, adaugă ziarul spaniol. Liderii sunt pregătiți să discute atât probleme bilaterale, cât și regionale, a informat duminică presa turcă, citată de Politico. Turcia face eforturi pentru restabilirea acordului de cereale la Marea Neagră, susținut de ONU, din care Moscova s-a retras unilateral în iulie, precum și pentru accesul la rezerve ieftine de gaze naturale, subliniază Politico. În ajunul întâlnirii turco-ruse, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat cu omologul său francez Emmanuel Macron despre modalitățile de garantare a funcționării coridorului instituit de Kiev în Marea Neagră pentru a garanta siguranța navigației, notează Le Monde.
În cadrul vizitei sale oficiale la Beijing, ministrul italian de externe, Antonio Tajani, participă, împreună cu omologul său chinez, Wang Yi, la cea de-a 11-a sesiune plenară a Comitetului Interguvernamental Italia-China, prima care are loc din 2020, anunță presa italiană. Vizita șefului diplomației italiene în China demonstrează că Italia speră să beneficieze în continuare de cooperarea economică și comercială cu Beijingul, în ciuda zvonurilor care discreditează iniţiativa Belt and Road, noul Drum al Mătăsii, și care relansează ezitările de a reînnoi documentul de cooperare, scrie Global Times. Inițiativa Belt and Road (Bri), adaugă Global Times, ”este un plan de cooperare pe termen lung, care va oferi oportunități ample economiei italiene” și ”este esențial ca partea italiană să întâlnească Beijingul într-un punct de echilibru, în căutarea cooperării economice, în loc să se limiteze la maximizarea propriilor interese”. Potrivit estimărilor din august ale Ministerului de Externe al Chinei, în ultimii cinci ani, comerțul bilateral a crescut cu 42%, până la aproape 80 de miliarde de dolari în 2022, marcând un ritm mai rapid de creștere a relațiilor China-UE, reține Rai News.
Aflat în vizită în Mongolia, la invitația președintelui Khurelsukh Ukhnaa, Papa Francisc a subliniat că țara joacă un rol esențial nu numai în inima Asiei, ci și pe arena internațională, prin eforturile sale de a respecta drepturile omului și de a construi pacea, consemnează Montsame News Agency. Menționând că Mongolia nu este doar o țară democratică având o politică externă care prețuiește pacea, ci și o țară care are drept scop contribuția sa la pacea mondială, Papa Francisc a invocat vremurile „Marii păci mongole”, Pax Mongolica, menționează Montsame News Agency. ”Închiderea, impunerea unilaterală, fundamentalismul și forțarea ideologică ruinează fraternitatea, alimentează tensiunile și pun în pericol pacea”, a spus Papa Francisc în cadrul întâlnirii ecumenice și interreligioase cu liderii confesiunilor prezenți în Mongolia, adaugă Ansa. Prima vizită pontificală în această vastă națiune izolată din Asia, care se află între China și Rusia, este una strategică în context geopolitic, analizează La Libre Belgique. Odinioară parte integrantă a imperiului lui Genghis Khan, Mongolia depinde de Rusia pentru importurile de energie și de China pentru exportul de materii prime, în principal cărbune, explică ziarul belgian și opinează că, deși ţara rămâne neutră față de vecinii săi puternici, s-a angajat în politica celui „de-al treilea vecin”, întărindu-și relațiile cu alte națiuni, în special cu Statele Unite, Japonia și Coreea de Sud, de dragul echilibrului.
(Cristina Zaharia – RADOR)
