Ilie Balaci, ”minunea blondă” a fotbalului românesc

Autor:Alexandru Balaci

Motto: ”De la 8 la infinit”

 

            Într-o zi de 8 septembrie 1956 vedea lumina zilei Ilie Balaci, cel care avea să devină unul dintre cei mai mari jucători români de fotbal. Unele surse spun că nașterea sa a fost declarată la 13 septembrie.  Cariera sa de fotbalist se leagă de marile succese obţinute de Universitatea Craiova la începutul anilor ’80. I s-a spus și ”Prințul deșertului” după ce, în anul 1991 a părăsit România pentru a antrena echipe de fotbal din Asia şi Africa, prilej de a câștiga peste 20 de trofee (m. 2018).

De trei ori campion al României şi de patru ori câştigător al Cupei României cu Universitatea Craiova, fotbalistul Ilie Balaci s-a născut și a copilărit în comuna Bistreţ, judeţul Dolj.

            Când a început să joace fotbal, la 9 ani, în 1965, la „piticii” Universităţii Craiova, nu bănuia nimeni că avea să devină cel mai selecționat jucător la echipa națională (17 ani și șase luni).

A jucat la Universitatea Craiova (1973-1985), FC Olt Scorniceşti (1985-1986) şi Dinamo Bucureşti (1986-1988). A disputat în Divizia A 347 de partide, înscriind de 84 de ori. În Cupa României, a jucat de 35 de ori, având 13 victorii. A avut 69 de selecţii în echipa naţională, marcând 8 goluri. A fost desemnat de două ori fotbalistul nr. 1 din campionatul României (în 1981 şi 1982).

            Microbiștii l-au plasat pe Balaci lângă Gicu Dobrin și Gheorghe Hagi, cei trei formând „tripleta de aur” a fotbalului românesc. Numai că, spre deosebire de ceilalți doi fotbaliști uriași, Ilie a avut un mare ghinion. În 1984, naționala României se pregătea pentru participarea la Campionatul European din Franța, ce avea să se dispute în acea vară.

            La 27 de ani, pe vremea când era cel mai bun fotbalist al României şi liderul „Craiovei Maxima”, s-a accidentat. A continuat să joace până la vârsta de 31 de ani, din păcate însă accidentarea a fost urmată și de altele. Cea mai gravă dintre ele, care practic i-a pus punct carierei de fotbalist, s-a produs într-un meci de campionat, jucat la Baia Mare, la 21 februarie 1984.

Echipa antrenată de Mircea Lucescu reușise un miracol și se calificase dintr-o grupă cu Italia, Cehoslovacia, Suedia și Cipru. Balaci, aflat la apogeu, n-a apucat să evolueze în Hexagon. În luna februarie a acelui an, într-un meci pierdut de Universitatea Craiova la Baia Mare, scor 0-1, mijlocașul a fost accidentat  grav la genunchi de Grigore Arezanov. Olteanul s-a lovit de cel mai mare coșmar al fotbaliștilor: problemele la ligamentele încrucișate. S-a operat în România, pentru că n-a primit acceptul de-a merge la un spital din străinătate. Niciodată nu avea să mai revină la forma de altădată. „Dacă aș fi jucat la Steaua, poate îmi dădeau voie să mă operez în străinătate. Ei erau ai lui Valentin Ceaușescu, noi ai lui Ștefan Andrei (n.r – fost ministru de Externe). Asta era diferența”, spunea Balaci. Nu a mai putut fi prezent la turneul final al Campionatului European din Franţa din 1984, deşi aportul său la calificarea naţionalei la CE a fost considerabil.

            Balaci a pus ghetele în cui 1988, la 32 de ani. „Când am plecat de la Craiova, nu aveam nici măcar un apartament în oraș”, avea să dezvăluie Ilie, după mulți ani. Accidentarea care i-a frânt cariera l-a urmărit tot restul vieții. Balaci nu l-a iertat niciodată pe Grigore Arezanov, jucătorul care l-a atacat violent la faza respectivă. La acea vreme, mijlocașul era urmărit de mai multe cluburi mari din Europa, iar AC Milan îi pusese pe masă un contract.

 

O vreme a oscilat între profesia de antrenor la copii şi juniori şi cea de reporter sportiv

            Dedicându-se antrenoratului, a pregătit echipele de fotbal Dinamo (tineret), Pandurii Tg. Jiu, Drobeta Tr. Severin şi Universitatea Craiova. În anul 1991 a părăsit România pentru a antrena echipe de fotbal din Asia şi Africa, cu care a câştigat peste 20 de trofee şi a fost supranumit „Prinţul român al deşertului arab”: Tunisia (Club Africain, 1990-1992), Maroc (Olympique Casablanca, 1992-1994), Emiratele Arabe Unite (Al-Shabab, 1994-1996; Al-Ain, 1998-2000; Al-Ahli, 2003-2004, Al-Nahda, 2013), Arabia Saudită (Al-Nasr, 1996-1997; Al-Hilal, 1997-1998 şi 2002-2003), Qatar (Al-Sadd, 2001-2002) şi Kuweit (Al-Kazma, 2009-2010). Pe 4 mai 2016, Ilie Balaci a semnat un contract cu Al-Hilal Omdurman, ocupanta locului 1 în campionatul din Sudan (Africa).

            Din palmaresul de jucator fac parte trei titluri de campion naţional cu Universitatea Craiova (1973-1974, 1979-1980 şi 1980-1981). A fost câştigător al Cupei României (1977, 1978, 1981 şi 1983), semifinalist al Cupei UEFA cu Universitatea Craiova (1982-1983). În 1981, cu Balaci în echipă, România a câștigat singurul meci din istorie în fața Norvegiei. Ca antrenor, a câștigat  Cupa Campionilor Africii, Cupa şi campionatul Tunisiei cu Club Africain Tunis (1991-1992); campionatul, Cupa Marocului (de două ori), Cupa Cupelor ţărilor arabe (de două ori) cu Olympique Casablanca (1992-1994); campionatul şi Supercupa Emiratelor Arabe Unite cu Al-Shabab din Dubai (1994-1996); Cupa Campionilor Golfului cu Al-Nasr din Arabia Saudită (1996-1997), Cupa Cupelor ţărilor arabe, în 2000, cu Al Ain (Emiratele Arabe Unite), Supercupa Asiei cu Al-Ain (Emiratele Arabe Unite, 1999-2000), Cupa Cupelor ţărilor arabe, în 2000, cu Al-Sadd (Qatar). În perioada 2007-2009, Ilie Balaci a ocupat funcţia de manager general al Clubului de fotbal Universitatea Craiova. Clubul a fost dezafiliat provizoriu în urma votului din Comitetul Executiv al FRF în vara anului 2011. Curtea de Apel Bucureşti a admis în luna noiembrie 2012 cererea de suspendare a Hotărârii Adunării Generale a Federaţiei Române de Fotbal. Ulterior, Universitatea Craiova a fost repusă în drepturi. La 25 martie 2013, Ilie Balaci a fost numit, din nou, în funcţia de manager general al Universităţii Craiova.

             Enciclopedia Educaţiei Fizice şi Sportului din România mai notează în dreptul lui Ilie Balaci distincţia de Maestru emerit al sportului. Decorat în 2004 cu Medalia „Meritul Sportiv”, clasa I, iar în 2008 cu Ordinul „Meritul Sportiv”.  Ilie Balaci a decedat la 21 octombrie 2018, la doar 62 de ani, în urma unui atac cerebral. La 22 octombrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a conferit post-mortem Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler fotbalistului Ilie Balaci, în semn de „deosebită apreciere şi admiraţie pentru remarcabila sa carieră de fotbalist, pentru talentul cu care a promovat, timp de mai multe decenii, valoarea ‘sportului rege’ şi spiritul de fairplay în rândul tinerelor generaţii de sportivi”.

            Din 2018, bulevardul care trece prin faţa stadionului „Ion Oblemenco” din Craiova poartă numele „Ilie Balaci”. Stadionul se află la numărul 8, acesta fiind numărul purtat pe tricou de legendarul fotbalist al „Craiovei Maxima”. Din 2021, şi cantonamentul în care se pregătesc fotbaliştii alb-albaştrii se numeşte „Ilie Balaci”.

            Pe piatra funerară a „Minunii blonde” este scrisă sintagma: „De la 8 la infinit”.

Bibliografie

 

Calendar Rador

https://adevarul.ro/stiri-locale/slatina/viata-lui-ilie-balaci-la-fc-scornicesti-a-fost-o-1898897.html

https://www.agerpres.ro/documentare/2018/10/21/a-murit-fostul-fotbalist-ilie-balaci-fisa-biografica–196690