Revista presei internaţionale – 22 septembrie

Nimic surprinzător în faptul că Ucraina continuă să rămână în atenția presei internaționale, numai că, de câteva zile, nu neapărat conflictul cu Rusia este cel care ocupă prima pagină a ziarelor străine.

O cauză ar fi recentele declarații ale președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, făcute în fața Adunării Generale, dar iată și consecințele:”Partidul polonez Lege și dreptate (sau PiS), de guvernământ, continuă să se joace cu sentimentele antiucrainene”, titrează cotidianul polonez Gazeta Wyborcza, care afirmă totodată că „partidul încă mai examinează dacă să continue acest joc”. Într-un alt ziar polonez, Rzeczpospolita, președintele Andrzej Duda se arată însă împăciuitor, estimând că, cităm, „cu trecerea timpului, divergențele se vor potoli, deși recentele tensiuni sunt doar o mică parte a problemelor comune”. Dar despre ce ar fi vorba? Publicația franceză Le Point estimeaază că, „începând de miercuri, Polonia a devenit una dintre țările cele mai ostile Kievului, iar motivul ar fi anunțul de acum două zile al premierului Mateusz Morawiecki, potrivit căruia țara sa nu va mai furniza armament Ucrainei”. Referindu-se la aceeași declarație, ziarul american The New York Times consideră că „afirmațiile premierului se datorează faptului că, înaintea apropiatelor alegeri, partidul de guvernământ încearcă să-și asigure electoratul că nu va pune interesele Ucrainei în fața celor ale cetățenilor polonezi”.

Cât despre Volodimir Zelenski,  aflat încă în SUA, el s-a întâlnit, la Washington cu o serie de congresmeni americani. Cotidianul american The Washington Post amintește că „aceasta este cea de-a treia vizită în SUA a președintelui ucrainean, iar programul vizitei sale este cunoscut: după o vizită la Pentagon, unde, într-un cadru privat, a discutat cu secretarul american al apărării, Lloyd Austin, și după o serie de discuții cu diverși congresmeni americani, el urma să se înâlnească, la Casa Albă, cu președintele Joe Biden”. Același ziar estima că „președintele Zelenski caută să îi atragă de partea sa pe congrresmenii republicani, având în vedere că mulți dintre ei nu doresc să aprobe noul ajutor de 24 miliarde dolari, pe care președintele Biden ar dori să îl aloce Ucrainei”. Și tot Washington Post menționează că, „în opinia multor republicani, strategia SUA nu este tocmai clară”. În plus, după cum reiese dintr-un alt ziar american, New York Post, „președintele Camerei Reprezentanților, republicanul Kevin McCarthy, a susținut de mai multă vreme că nu dorește să-i acorde Ucrainei un cec în alb”.

Revenind însă în Europa, nu putem neglija un alt conflict care de altfel mocnea de multă vreme în estul extrem al continentului. Este vorba despre conflictul azero-armean din Nagorno-Karabah, un teritoriu disputat de mai mulți ani între Armenia și Azerbaidjan. Pe acastă temă, să lăsăm ziarele să vorbească:. „Armenia se pregătește să primească peste 40000 de familii de refugiați”, titrează cotidianul francez Le Figaro. „În Nagorno-Karabah se anunță armistițiul. Armenii acceptă să depună armele”, notează italianul Corriere della Sera. Dar, „armenii din Karabah nu au încredere în promisiunile președintelui azer Ilhan Aliev”, notează cotidianul german Frankfurter Allgemeine. „În Karabah, armenii nu cred în promisiuni”, susține un lider al lor „Ești înconjurat și asediat, iar Occidentul tace, Rusia tace, Armenia tace”. Din Rusia însă, ziarul Pravda afirmă că „mii de protestatari se îndreptau, joi, spre centrul Erevanului, capitala Armeniei”. Potrivit ziarului Izvestia, „armenii cred că premerul Nikol Pașinian i-a lăsat pe conaționalii lor din Karabah în voia soartei”. Același ziar consideră că, „probabil, negocierile de ieri, dintre oficialii azeri și reprezentanții armenilor din Nagorno Karabah s-au încheiat degeaba”.În sfârșit, pe marginea aceluiași subiect, un ziar elvețian, Neue Zurcher Zeitung, găsește un alt vinovat, notând: “Sunt multe lucruri care motivează noul război din Transcaucazia. Fără îndoială, principalul vinovat este Azerbaidjanul, dar responsabilitatea le revine și marilor puteri, care, în ciuda semnalelor de avertizare, s-au bazat pe o retorică ieftină în loc să stopeze Azerbaidjanul prin niște politici ferme”.

Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR