Răzvan Moceanu
Motto: „Între teatru şi comorile lumii, aş alege teatrul” – Maria Filotti
Luni, 9 octombrie, se împlinesc 140 de ani de la naşterea actriţei Maria Filotti.
S-a născut în comuna Batogu, de lângă Brăila, la 9 octombrie 1883.
În clasele primare, la Brăila, a văzut prima piesă de teatru şi de-atunci acesta a rămas un domeniu care a fascinat-o.
Absolventă a Școlii secundare de fete Penetis și Zurmali din Brăila (1895), susține examenul de bacalaureat la Liceul I.C. Massim, unde este remarcată pentru calităţile artistice înnăscute de către profesorul universitar Ştefan Sihleanu, director al Teatrului Naţional Bucureşti.
S-a înscris apoi la Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică, unde a fost eleva Aristizzei Romanescu, cea care-l va convinge pe tatăl Mariei să nu se mai împotrivească ca aceasta să facă teatru.
În anul 1906, Maria acceptă un contract pentru o stagiune la Teatrul Naţional din Iaşi, unde a jucat nenumărate roluri.
În septembrie 1907, a urmat debutul pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, în deschiderea stagiunii, cu rolul Vidrei din „Răzvan şi Vidra” de Hasdeu.
În timpul primului război mondial se refugiază la Iaşi, lucrând ca infirmieră la un spital de răniţi, dar apare şi în spectacolele teatrului local.
După război revine în Bucureşti şi, în 1921, devine profesoară la Conservator, unde timp de trei decenii pregăteşte serii de viitori actori recunoscuți pe marile noastre scene.
Ca actriță a dat viață unui mare număr de roluri dramatice din repertoriul clasic și contemporan. În cele peste 170 de roluri interpretate a jucat alături de marii înaintaşi ca: Nottara, Aristizza Romanescu, Agatha Bârsescu, Petre Liciu. I-a avut parteneri admirabili pe actorii: Aristide Demetriade, Nicolae Soreanu, Tony Bulandra. Rolurile au fost multe şi variate, pe registre multiple, de la ingenue până la femei fatale, regine, personaje clasice, personaje de legendă, femei cochete.
A apărut în patru filme din zorii cinematografiei românești: „Independența României” (1912), „Pe valurile fericirii” (1920), „Visul unei nopți de iarnă” (1946) și „Citadela sfărâmată” (1957).
Interpretările sale din: „Hedda Gabler” de H. Ibsen, „Pescăruşul” de A. P. Cehov, „O femeie fără importanţă”, „Evantaiul doamnei Windermere”, „Soţul ideal” de O. Wilde, „Dama cu camelii” de A. Dumas, „Anna Karenina” după L. Tolstoi, „O noapte furtunoasă” de I.L.Caragiale , „Maria Stuart” de Schiller , „Nunta lui Figaro” de Beaumarchaise, etc. au rămas în galeria rolurilor memorabile ale teatrului românesc.
În anul 1930 a fost aleasă președinta Sindicatului Artiștilor Dramatici și Lirici şi a fost membră, ca reprezentantă a României, în Comitetul Internațional al Societății Universale de Teatru.
Prin Decretul nr. 43 din 23 ianuarie 1953 al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, actriței Maria Filotti i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă și pentru activitate merituoasă”.
Maria Filotti a fost mama scriitorului şi producătorului Ion Filotti Cantacuzino şi bunica actorului Şerban Cantacuzino.
A murit la 5 noiembrie 1956, la Bucureşti.
La dorința artistei, locuința sa din București, aflată pe str. Vasile Pârvan nr.12, sector 1, a fost transformată în muzeu și deschisă publicului în 1965, încercând să păstreze intactă atmosfera din timpul vieții artistei. Colecția Memorială Maria Filotti prezintă tablouri, fotografii, documente și obiecte personale din viața și cariera artistei. Sunt înfățișate momente și mari creații actoricești ale Mariei Filotti, de la debutul său la Iași până spre trecerea ei în neființă. O suită de documente se referă la teatrul inițiat de actriță.
În semn de omagiu, din anul 1969, Teatrul din Brăila poartă numele Mariei Filotti.
