Premierii Nikolai Denkov și Marcel Ciolacu și-au exprimat convingerea că Bulgaria și România vor fi admise să intre în Schengen și veto-ul Austriei (pentru ambele țări) și al Olandei (pentru Bulgaria) va fi ridicat. Cei doi au fost susținuți și de prim-ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis. Cei trei prim-miniștri s-au întâlnit la reședința Evksinograd de lângă Varna pentru o întâlnire de activare a proiectelor de infrastructură dintre cele trei țări. „Sunt convins că Austria și Olanda au beneficii din intrarea Bulgariei și României în spațiul Schengen. Și aud deja că argumentele noastre sunt subliniate de politicieni din alte țări din UE”, a declarat prim-ministrul Nikolai Denkov după discuții. „Va fi foarte greu de susținut poziția împotriva intrării noastre în Schengen”, a adăugat el.
Și premierul României, Marcel Ciolacu, și-a exprimat încrederea că în decembrie cele două țări vor primi în sfârșit un „da” pentru a adera la Schengen. „De data aceasta ar trebui să existe discuții pe această temă, iar dacă Austria va continua să impună veto fără a da explicații, vom lua în considerare un răspuns comun”, a spus el. Cuvintele sale au fost ca răspuns la o întrebare dacă Bulgaria și România vor deschide un proces împotriva Austriei pentru încălcarea Tratatului UE prin veto-ul său.
Cu toate acestea, ambii premieri au sugerat că deja se discută acțiuni la Sofia și București în situația în care cele două țări nu vor fi admise din nou în Schengen. Iar după luna decembrie s-ar putea discuta ideea renunțării la controlul la frontieră între Bulgaria și România, chiar și în afara spațiului unic european, a răspuns Marcel Ciolacu la o întrebare din partea ziarul „24 Chasa”. „Deocamdată, Bulgaria este 100% concentrată pe “planul A”, care este acceptarea în Schengen în luna decembrie. După aceea, ne vom gândi la “planul B”, a răspuns la aceeași întrebare premierul bulgar Nikolai Denkov.
„Grecia are propriul ei interes economic legat de primirea Bulgariei și României în spațiul Schengen, deoarece în prezent nu există frontieră terestră în spațiul unic. Dacă vrem să avem mai multă conectivitate în Europa, înseamnă să acceptăm Bulgaria și România. Avem un interes ca această problemă să fie rezolvată”, a subliniat și premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis.
Încrederea că problema legată de veto-ul Austriei și Olandei va fi rezolvată până la sfârșitul anului a fost exprimată și de vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, care a participat de asemenea la întâlnirea de la Varna. El a subliniat că aderarea Bulgariei și României la Schengen va contribui, de asemenea, la facilitarea afacerilor, nu numai la o mai mare siguranță a frontierelor. Schinas a subliniat că restul țărilor europene au primit asistență din partea Bulgariei și României pentru accelerarea livrărilor pe teritoriul lor în perioada închiderii din cauza pandemiei de COVID, în 2020. Accelerarea proiectelor comune de infrastructură, cum ar fi o conductă de petrol din portul grec Alexandroupolis până în portul bulgar Burgas, a fost discutată de cei trei prim-miniștri la întâlnirea de la Varna. Implementarea acestui proiect ar facilita furnizarea de petrol nerusesc către rafinăria bulgară Neftohim, deoarece petrolierele nu ar trebui să treacă prin Bosfor.
Denkov, Ciolacu și Mitsotakis au discutat și despre relansarea coridorului de transport Alexandroupolis-Burgas-Varna-Constanța. Discuțiile pe această temă au fost începute în 2017 – 2018. Cu toate acestea, după izbucnirea epidemiei de coronavirus, aceste proiecte au rămas în plan secund. Totuși, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a impus accelerarea acestora, au anunțat cei trei premieri. Proiectele comune vor include, de asemenea, conectarea sistemelor energetice, nu doar infrastructura rutieră și feroviară.
De data aceasta, Sofia, Atena și București plănuiesc să semneze un acord în care vor fi trecute termenele de implementare a fiecăruia dintre proiecte, a explicat premierul bulgar Nikolai Denkov. Cea mai urgentă este deplasarea transportului de cereale din Ucraina prin România și Bulgaria către porturile mediteraneene grecești, de unde poate fi exportat în țări africane.
„Europa nu mai poate fi divizată. Trebuie să fim împreună atât ca mesaje politice, cât și ca principii”, a subliniat premierul Denkov. Potrivit acestuia, dacă proiectele comune dintre Bulgaria, România și Grecia vor fi implementate, Balcanii vor deveni o regiune lider în Europa. Scopul este ca proiectele de infrastructură dintre cele trei state să facă parte din noul coridor european vertical între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Egee, a subliniat și Mitsotakis. După cum a admis premierul grec, e nevoie de mai multe fonduri europene în viitoarea revizuire a cadrului bugetar al UE ce urmează. Dezvoltarea și conectarea sistemelor electrice ale celor trei țări este legată și de investițiile în creștere în surse regenerabile de energie, a subliniat Mitsotakis.
Premierul României, Marcel Ciolacu, a insistat pentru construirea rapidă a unui nou pod peste Dunăre între Ruse și Giurgiu. O prioritate pentru România este și proiectul Fast Danube, care este pentru adâncirea fluviului, pentru a îmbunătăți navigabilitatea.
Articol de Viktor Ivanov10
24CHASA (Bulgaria), 9 octombrie 2023
Traducerea: Mirela Petrescu/RADOR RADIO ROMÂNIA/pmirela/rlambru
