Miercuri, 1 noiembrie, se împlinesc 150 de ani de la naşterea lui Dimitrie Paciurea, cel mai reprezentativ sculptor al avangardei din România.
Dimitrie Paciurea s-a născut la București, la 1 noiembrie 1873, fiind fiul lui Alecu Paciurea, funcționar, și al Ioanei Paciurea, născută Dumitrescu.
A fost cel de al patrulea născut al familiei, surorile și frații lui fiind Victor, decedat la vârsta de 21 de ani, Vasile Paciurea, actor, Elena, Maria, Alexandrina și Ecaterina, decedată la vârsta de 27 de ani.
Dimitrie şi-a petrecut copilăria pe strada Traian, suburbia Ceauș Radu, din București, iar părinții săi s-au ocupat metodic de educația copiilor lor, chiar dacă situaţia financiară a familiei era precară.
În 1884, a absolvit Şcoala de Arte şi Meserii, secţia Mecanică, apoi Sculptură, în clasa lui Vladimir Hegel, la Bucureşti.
Între anii 1895-1899, a studiat, cu ajutorul Ministerului Agriculturii, Comerţului, Industriei şi Domeniilor, la Şcoala de Arte Decorative şi Industriale din Paris, iar în anii 1898-1899 a studiat la Şcoala de Belle-Arte, în atelierul lui Gabriel Thomas, apoi al în cel al lui Jean-Antoine Injalbert, dar şi la Academia Julian, în atelierele lui William Bouguereau şi Gabriel Ferrier. În anii petrecuţi la Paris, artistul a citit cu nesaţ, a petrecut zile întregi prin muzee, a desenat și a sculptat, admirând fără rezerve opera lui Rodin, iar în 1900 a fost nevoit să revină în țară pentru că urma să fie încorporat în armată.
A participat la expoziţii personale: 1907 – cu Gheorghe Petraşcu, la Ateneul Român, Bucureşti; 1922 – cu Gabriel Popescu şi Cornel Medrea, la Ateneul Român, Bucureşti; 1930 – cu Gabriel Popescu şi Iosif Steurer, la Muzeul Aman, Bucureşti, iar după moartea sa, lucrări ale sale au fost prezentate în 1932 – la Pavilionul Artelor, Bucureşti; 1957, 1973 – Expoziţie retrospectivă, la Muzeul Naţional de Artă al României, Bucureşti.
Expoziţiile de grup la care a participat: 1905, 1910, 1923 – Cercul Artistic, Bucureşti; 1907-1909, 1913-1915, 1928 – Tinerimea Artistică, Bucureşti; 1912 – Tinerimea Artistică, München, Germania; 1920-1921, 1923 – Arta Română, Bucureşti; 1925 – Salonul Oficial de Pictură şi Sculptură, Paris, Franţa; 1929 – Salonul Oficial de Grafică, Barcelona, Spania; 1930 – Expoziţia de artă românească veche şi modernă, Bruxelles, Belgia;
Postum, lucrări ale sale au fost prezentate în expoziţii de grup: 2008 – Against Nature: the Hybrid Forms of Modern Sculpture, Henry Moore Institute, Leeds, Marea Britanie; 2009 – Centrul de Artă Modernă şi Contemporană, Messiah, Debrecen, Ungaria; 2011 – L’Europe des esprits ou la fascination de l’occulte 1750-1950, Muzeul de Artă Modernă şi Contemporană, Strasbourg, Franţa.
Dimitrie Paciurea a realizat o operă de sinteză de o remarcabilă originalitate, refuzând direcţia academistă, neoclasicismul, alegoria, şi preferând să aprofundeze stilurile şi tradiţiile mai vechi, alegând mereu ca temă centrală a operei sale figura umană.
Paciurea a realizat numeroase lucrări de sculptură remarcabile, din care amintim: 1904 – Monumentul Gheorghe Duca (bronz, grup alegoric), Bucureşti; 1906 – Omul primitiv; 1905 – Două fântâni, cu arh. V.G. Ştefănescu, Parcul Carol, Craiova, Dolj; Gigantul (piatră); frontonul Muzeului „Grigore Antipa” (distrus); 1907 – Christ încoronat cu spini; 1912 – Madona Stolojan, Cimitirul Bellu, Bucureşti; 1913 – Sfinxul; 1920 – Fata cu ulciorul (portret); 1931 – Zeul Pan, Academia României din Roma, Italia.
Între anii 1926 şi 1928 a realizat aşa-numitul „ciclu al himerelor”, cea mai importantă parte a creaţiei sale, format din „Himera pământului”, „Himera văzduhului”, „Himera apei” şi „Himera nopţii”.
Sculptura „Himera pământului”, de pildă, se distinge nu doar prin măiestria tehnică a autorului, ci şi prin combinaţia realizată de Dimitrie Paciurea între concepţia mitologică greacă a monstruoasei făpturi şi cea din mitologia populară românească.
În „Himera pământului” sculptorul păstrează din descrierea tradiţională a acestui tip de fiinţă doar labele de leu şi coada răsucită de reptilă, înlocuind capul de capră cu unul de femeie. Interesant este modul în care Dimitrie Paciurea a sugerat, prin forma corpului himerei, imposibilitatea desprinderii acesteia de pământ. „Himera pământului” este expusă în cadrul Galeriei de Artă Românească a Muzeului Naţional de Artă al României.
Paciurea a fost membru-fondator al Societăţii „Arta română” (1919) şi declarat (post-mortem) membru al Academiei Române (2012).
Pentru realizările sale remarcabile, a primit o serie de premii şi distincţii precum: Premiul al II-lea la Salonul Oficial de Pictură şi Sculptură, Bucureşti (1909, 1910); Medalia cl. a II-a la Salonul Oficial de Pictură şi Sculptură, Bucureşti (1914); Premiul Naţional pentru Sculptură (pentru Himera văzduhului, 1927); Medalia de bronz „Marele premiu clasa a II-a” pentru Zeul războiului la Expoziţia universală din Barcelona, Spania (1929).
Dimitrie Paciurea a murit la 14 iulie 1932, la vârsta de 58 de ani, în urma unei boli incurabile. Îşi găseşte odihna de veci la Cimitirul Bellu.
În anul 1932, după decesul său, în atelierul în care a creat începând din noiembrie 1909 s-au găsit multe desene și schițe, în peniță și creion, pe foi volante și carnețele. O parte din ele a fost vândută și altă parte a fost donată de Margareta Paciurea, soția sa, Muzeului Toma Stelian, lucrări care au devenit mai târziu exponate ale Muzeul de artă al Republicii Socialiste România. Un alt lot de lucrări a fost păstrat de moștenitori, ulterior ajungând la Cabinetul de Stampe al Academiei Române. Toate acestea însumează aproape tot ce a realizat Paciurea în materie de grafică.
În anul 2003, în Bucureşti, s-a înfiinţat un liceu care poartă numele sculptorului: Liceul „Dimitrie Paciurea”.
În noiembrie 2014, s-a produs recordul de autor al sculptorului Dimitrie Paciurea, în cadrul unei licitaţii de artă, cu lucrarea „Himera Pământului”, adjudecată cu 70.000 de euro, de peste trei ori prețul de pornire.
Recordul anterior pentru o sculptură realizată de Dimitrie Paciurea a fost înregistrat în 2005, când o operă a sa a fost vândută cu 2.250 de euro. De asemenea, recordul de autor anterior pentru o operă de artă creată de Paciurea a fost stabilit în 2009, când o schiță a unei „Himere” a fost vândută cu 2.500 de euro.
O lucrare intitulată „Himeră”, a lui Paciurea a fost vândută în 2021, în cadrul unei licitaţii, cu suma de 8500, după ce fusese evaluată iniţial la o sumă de 3000 – 5000 euro.
Banca Națională a României (BNR) marchează împlinirea a 150 de ani de la nașterea marelui artist român Dimitrie Paciurea, prin lansarea în circuitul numismatic, începând cu data de 30 octombrie 2023, a unei monede din aur. Aversul monedei redă una dintre sculpturile lui Dimitrie Paciurea, „Gigantul”, inscripția „ROMANIA”, valoarea nominală „100 LEI”, stema României și anul de emisiune „2023”.
