Conflictul din Orientul Apropiat continuă să eclipseze războiul din Ucraina în paginile presei internaționale, unde regăsim menționată, mai degrabă trecător și nu tocmai favorabil, și România.
Guvernul Israelului și-a programat marți trei ședințe consecutive pentru a discuta un acord negociat cu Hamas pentru eliberarea ostaticilor, transmite CNN. „Israelul, Hamas și SUA sunt pe punctul de a anunța un acord care prevede ca Hamas să elibereze 50 de femei și copii în schimbul unei pauze de patru-cinci zile a luptelor și al eliberării din închisorile israeliene a câte trei palestinieni pentru fiecare ostatic eliberat.” Săptămânalul francez L’Obs subliniază și rolul de mediere al Qatarului, al cărui premier declara că ultimele obstacole în calea acordului sunt „minore”, „mai degrabă logistice”. Agenția italiană Ansa precizează că în schimbul ostaticilor femei și copii vor fi eliberați de către Israel prizonieri tot femei și copii, citând postul Al Jazeera. În plus, în Gaza ar putea intra mai multe ajutoare. Site-ul israelian Ynet News insistă asupra relevanței eliberării ostaticilor: „Peste decenii vom privi în urmă și vom realiza că am sacrificat ostaticii. Un sentiment de eșec și vinovăție va bântui societatea israeliană mai mult decât orice altă pată ori război. Vom încerca să ne convingem că nu am avut de ales – dar aceasta e o minciună. Vom fi avut de ales. Încă mai putem alege”. Britanicul The Guardian observă că armistițiul iminent denotă presiunea politică la care e supus premierul Netanyahu, în primul rând de către familiilor ostaticilor. Pe de altă parte, nici una dintre tabere nu are o viziune unitară cu privire la ce ar trebui să urmeze după armistițiu. Cotidianul american The Washington Post nu vede decât o singură soluție: impunerea unui protectorat israelian asupra Fâșiei, similar cu cel din Cisiordania, și organizarea de alegeri libere cu ajutorul partenerilor externi, întrucât aceasta ar fi unica șansă de afirmare a unei noi conduceri palestiniene, mai puțin autoritare, mai puțin religioase.
„UE se confruntă cu o animozitate tot mai mare în lumea musulmană și nu numai din cauza acuzațiilor de părtinire pro-Israel și de standarde duble privind războiul din Gaza, a avertizat marţi înaltul reprezentant al UE pentru politică externă Josep Borrell”, conform agenției Reuters. Situaţia „ar putea submina sprijinul diplomatic pentru Ucraina în Sudul Global și capacitatea UE de a insista asupra drepturilor omului în acordurile internaționale”. Săptămânalul german Der Spiegel publică un reportaj despre accentuarea dezbinării și antisemitismului în Franța după masacrul comis de Hamas pe 7 octombrie. „Numărul atacurilor antisemite a crescut dramatic”, iar unii „evrei francezi se tem că trebuie să-și ascundă identitatea”, că „nu mai au loc în viața publică”. În SUA, The Wall Street Journal încearcă să explice poziția anti-israeliană a multora din Generația Z prin faptul că actualul conflict din Gaza e „primul război autentic” la care asistă niște tineri care „au crescut convinși că războiul e depășit și normalitatea o constituie pacea”. Complexitatea situației și subtilitatea nuanțelor ei sunt evidențiate de un articol din The New York Times care se întreabă cum e posibil ca lideri evrei și israelieni să-l laude pe Elon Musk, care „pare să fi învățat că sionismul fervent poate funcționa precum un alibi pentru antisemitism”. La rândul său, cotidianul israelian Haaretz se întreabă de ce „naționaliștii albi americani, antisemiți și anti-musulmani, flutură drapelul palestinian”. Răspunsul ar fi că acești „bigoți încearcă să deturneze proteste pro-palestiniene spre curentul antisemit consacrat pentru a exacerba conflictele interne din SUA”. Tot rațiuni de politică internă au și mișcările Hezbollah din Liban și Houthi din Yemen atunci când atacă Israelul, apreciază Jerusalem Post. Nu se poate vorbi de o adevărată „axă a rezistenței” sub influența Iranului și, în consecință, riscul uni război regional cu implicarea acestuia e redus. În plus, Hezbollah e „cel mai important instrument” regional al Teheranului, pe care teocrația iraniană nu-l va sacrifica niciodată de dragul palestinienilor. Presa controlată de regimul Erdogan avansează în schimb scenarii panicarde. Ziarul turc Milliyet scrie despre o viitoare extindere a războiului din Gaza în Cipru, despre presupusa intenție a Israelului de a-și instala acolo o bază militară, ba chiar face aluzie la colonizarea insulei cu evrei. „E foarte clar că se dorește ca războiul să cuprindă și Cipru. Rezistența din Gaza e foarte importantă. Dacă Israelul și SUA obțin ce vor în Gaza, următorul obiectiv va fi invadarea părții turcești din Cipru.” O analiză mai pertinentă din revista americană Foreign Policy argumentează că marele perdant al războiului Israel-Hamas e Rusia, întrucât „deceniul în care Moscova a avut calitatea de arbitru al Orientului Mijlociu se apropie de final”.
Nu e de bun augur pentru Moscova nici aglomerația de demnitari europeni înregistrată marți la Kiev. „Preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski i-a spus preşedintelui Consiliului European Charles Michel, aflat în vizită la Kiev, că ar dori să vadă rezultate la Consiliul UE de luna viitoare, când va fi analizată pregătirea Ucrainei pentru începerea negocierilor de aderare”, informează BBC. Și președinta moldoveană Maia Sandu s-a aflat marți la Kiev, unde a îndemnat UE să dea dovadă de „rapiditate și unitate” în privința candidaturile Moldovei și Ucrainei, consemnează Reuters. Portalul european Politico relatează despre vizita la Kiev a ministrului german al apărării, Boris Pistorius, care a anunțat un nou pachet de ajutoare militare în valoare de 1,3 miliarde de euro. Deși Berlinul refuză în continuare să-i transfere Ucrainei rachetele cu rază lungă Taurus, „pe care aceasta și le dorește demult”. Ziarul ungar Népszava semnalează că și Budapesta „a predat Ucrainei 100 de aparate medicale de ventilație mecanică”, cel mai „probabil o parte din cele 16-17 mii de echipamente achiziționate în timpul pandemiei, din care marea majoritate nu au fost niciodată folosite – cele mai multe adună încă praf în depozite”. Și alte măsuri europene dau rezultate, reiese dintr-un articol al publicației bulgare Sega conform căruia „cetățenii ruși continuă să-și vândă proprietățile din Bulgaria din cauza restricțiilor privind folosirea lor și a sancțiunilor impuse de UE”. Dar acțiunile Vestului tot nu sunt suficiente, avertizează cotidianul britanic The Telegraph, apreciind că Occidentul, „distras” acum de conflictul din Gaza, e „pe punctul de smulge înfrângerea din fălcile victoriei în Ucraina”. „Fluxurile occidentale de armament și muniție încep să sece și aparent sunt redirecționate spre estul Mediteranei”, iar „alegerile din SUA și Regatul Unit de la anul s-ar putea dovedi fatale persistenței fluxurilor de armament”. Or, „grupările teroriste din Orientul Mijlociu ne amenință cu atentate. Dar ele sunt limitate și nu au capacitatea de a se transforma în acel gen de subjugare tiranică pe care Putin și-ar dori atât de mult s-o încerce în Ucraina. Nu au nici capacitatea de a trimite focoase nucleare letale să brăzdeze cerul. Există perspectiva reală ca Ucraina să piardă, ceea ce ar aduce asupra Europei un nor negru cum n-am mai văzut din 1939”.
„Companiile germane din România se așteaptă la o încetinire economică”, titrează Euractiv, comentând un sondaj realizat în octombrie de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană. 44,7% din aceste firme se așteaptă la un regres economic, mult peste procentul de 26% din primăvară. 38% prevăd o stagnare. Companiile germane din România identifică drept riscuri „cererea slabă de servicii și produse, lipsa personalului calificat și costul muncii”, precum și „mediul politico-economic, inclusiv lipsa predictibilității datorată amendării frecvente a legislației”. Publicația elenă Mononews sesizează, din contră, că „România e asaltată de noi acorduri de investiții”. „România e atractivă pentru că împrumuturile acordate clienților retail din țară sunt încă relativ mici în comparație cu dimensiunea economiei, ceea ce sugerează un spațiu semnificativ de creștere pentru bănci.” Reuters transmite că „sute de polițiști portughezi au efectuat marți raiduri la ferme din sudul Portugaliei și au arestat 28 de persoane suspectate de trafic de oameni și exploatare prin muncă. Suspecții ar face parte dintr-o rețea infracțională care a exploatat imigranți din țări precum România, Republica Moldova, Ucraina, India, Senegal și Pakistan”. Euronews investighează „inflația alimentară reală” din Europa, constatând o situație ambivalentă în România. Inflația alimentară tinde s-o depășească pe cea generală în 9 din 10 țări, însă în România e -0,5%, departe de maximul de 10,9% înregistrat în Belgia. Pe de altă parte însă, un român își cheltuiește 25% din venituri pe mâncare, cel mai mult din Europa, față de numai 8,5% în cazul unui irlandez. În fine, agenția americană United Press International citează un studiu realizat la Berlin cu sprijin UE despre populațiile de sturioni din Bulgaria, România, Serbia și Ucraina. Concluziile ridică „dubii privind autenticitatea și legalitatea caviarului”: până la 50% poate proveni de la specii periclitate capturate ilegal, poate avea etichete false ori nici măcar nu e caviar. Într-un exemplu din România, „trei mostre de «ciorbă de sturion» conțineau somn european și biban de Nil, iar sturion deloc”. Studiul conchide: „Controlul comerțului cu caviar și sturioni în UE și în statele candidate trebuie ameliorat de urgență pentru ca populația de sturioni din Dunăre să poată avea un viitor. Situația de conservare a populațiilor de sturion din Dunăre face ca fiecare individ să fie important pentru supraviețuirea lor, or intensitatea constatată a braconajului subminează orice fel de acțiune de conservare.”
Andrei Suba, RADOR
