Context
Carol al XII-lea s-a născut pe data de 17 iunie 1682, la Stockholm și a trecut la cele veșnice pe 30 noiembrie 1718, în Fredrikshald, Norvegia. A fost regele Suediei între 1697 și 1718. În timpul domniei sale, Carol s-a implicat în marele război al nordului și a încercat să invadeze Rusia fără succes. A fost un monarh care a aplicat conceptele iluministe în Suedia.
Primii ani
Prințul Carol a fost cel mai mare copil al regelui Carol al XI-lea al Suedie și Ulrika Eleonora. Carol a fost singurul copil care a supraviețuit din familia regală, cu o copilărie plăcută, în compania părinților. Decesul mamei în 1693 a produs un moment tensionat în interiorul casei regale a Suediei. La patru ani diferență, Carol al XI-lea, tatăl lui Carol, trece și el la cele veșnice iar fiul său preia tronul. Domnia lui Carol al XII-lea este considerată prima și singura domnie absolutistă a unui monarh în vârstă de 15 ani.
Din pricina lipsei de experiență a noului rege, Carol al XII-lea a primit educație aleasă din partea unor lectori privați. Din perspectivă psihologică, tânărul monarh era o persoană ambițioasă și preocupată de respectarea regulilor, care nu a fost influențată de persoanele de la curtea regală, ci de instrucțiunile pe care tatăl lui le-a lăsat sfătuitorilor regali. El s-a căsătorit cu o verișoară din casa regală a Danemarcei, fiica regelui Cristian al V-lea. Între timp, casa regală a Suediei a negociat și cu alte case regale, precum a Rusiei și Saxoniei.
Marele Război al Nordului
În momentul în care casa regală a Suediei a derulat negocieri privind mariajul regelui Carol al XII-lea, o coaliție formată din Danemarca, Saxonia și Rusia au atacat Suedia în primăvara anului 1700. Cele trei au instigat nobilimea de la curtea regală a Suediei să se ridice împotriva monarhului însă acest lucru nu s-a reușit.
În primăvara anului 1700, atacul Suediei asupra insulei Zealand (Sjaelland), unde exista și capitala a determinat Danemarca să părăsească războiul. Cu un adversar în minus, Suedia a luptat cu Rusia în cadrul bătăliei de la Narva (astăzi în Estonia), unde armatele rusești au fost nevoite să abandoneze planul de invazie al Suediei. Mai mult, armata suedeză a traversat partea de vest a râului Dvina și a atacat trupele lui Augustus al II-lea, conducătorul Saxoniei și regele Poloniei. Planul de luptă a fost întocmit de ofițerii suedezi, care au început să-l includă și pe Carol în deciziile lor.
Decizii politice
Din 1702, Carol a început să se implice și mai mult în deciziile de stat. A planificat manevrele militare și a început să facă reforme pentru populația suedeză. Campania împotriva lui Augustus II oferă Suediei posibilitatea de a diviza Polonia, între susținătorii regelui actual și cei care îl contestă. Acest lucru se întâmplă, însă propunerea lui Carol de ataca Rusia a primit susținerea din partea ambelor părți. Aceștia îl silesc pe Augustul II să abdice iar în locul lui este ales Stanisław Leszczyński. Augustus este nevoit să semneze un armistițiu în 1706, întrucât Suedia se pregătea să invadeze și Saxonia.
Din pricina amenințării Rusiei, care era condusă de Petru cel Mare, domnia lui Carol trebuia să consolideze poziția Suediei în relația cu Rusia lui Petru. În momentul în care trupele lui Carol au invadat Polonia,Petru și-a pregătit apărarea deoarece a presimțit că Rusia va fi invadată. Astfel, în 1707, armatele suedeze merg să invadeze Rusia. Trupele lui Carol înving Rusia în bătălia de la Hołowczy, însă, în retragere, armatele lui Petru pârjolesc pământul și lasă drumul până la Moscova fără posibilitatea de aprovizionare. Acest lucru determină armatele Suediei să abandoneze ruta directă și să se întoarcă în Ucraina de astăzi. În 1709, fără prea multe opțiuni și rănit la picior în urma luptelor, Carol alege să atace tabăra militară a Rusiei în Poltava, pentru a forța armatele rusești să nu mai împingă și mai mult spre retragere.
Atacul are loc pe 8 iulie, însă este respins de forțele lui Petru, astfel că, după trei zile de lupte, o parte din armata lui Carol al XII-lea s-a predat Rusiei, în timp ce regele Suediei pleacă spre Turcia pentru a găsi aliați împotriva lui Petru cel Mare.
Călătorie în Imperiul Otoman
Relația dintre Imperiul Otoman și Rusia era una încordată, întrucât cele două puteri disputau teritorii limitrofe și arii de influență asemănătoare. După asediul ratat al Vienei din 1683, Imperiul Otoman intrase într-o perioadă de declin care va rămane până la dispariția imperiului, în 1922. Ajuns în Imperiul Otoman, Petru reușește să convingă cercurile de putere ca pot lucra împreună pentru a invada Rusia. Imperiul Otoman dorea să cucerească Marea Azov dar avea nevoie de sprijin. Carol le-a promis armate de sprijin, însă aceastea nu au apărut niciodată. Pe măsură ce timpul a trecut, Carol a început să devină victima intrigilor de la Istanbul, întrucât conducătorul Saxoniei, Augustus II a încercat să-l asasineze în timpul unei bătălii, în 1713. Războiul de Succesiune pentru tronul Spaniei a antrenat toate marile puteri pentru susținerea unui pretendent.
În acest scenariu, Carol dorea să țină orice conflict departe de Suedia, astfel că a ajuns pe teritoriul Germaniei și a încercat să-și reconstruiască armata. Câtă vreme Carol a fost plecat pentru a găsi sprijin împotriva Rusiei, Norvegia și-a pregătit armatele pentru a invada Suedia. În toamna anului 1714, Carol se întoarce în Suedia după 14 zile de călărit, incognito, aproape fără oprire, prin Germania și teritoriul Habsburgilor.
Pierderea statutului de mare putere
Eșecul campaniei din Rusia alături de pierderea armatei suedeze au pus condiția de mare putere a Suediei sub semnul întrebării. După întoarcerea lui Carol al XII-lea în capitală, acesta s-a concentrat să țină departe conflictele de Suedia. În momentul în care află că Norvegia se pregăteștea să invadeze Suedia, acesta pornește să strângă o armată pentru a ataca primul. Călătoria prin sate și orașele importante din Suedia îl ajută să strângă o armată de 60.000 de oameni, cu care pleacă să asedieze Fredrikshald.
În timpul acestei bătălii, Carol a murit după ce a fost lovit de un proiectil în flăcări și nu a mai putut fi salvat.
Autor: Alexandru Balaci
*
Bibliografie
https://www.britannica.com/biography/Charles-XII/Years-in-Turkey-1709-14
https://historia.ro/sectiune/portret/regele-suedez-carol-al-xii-lea-capturat-de-turci-565393.html
RADOR – 29 noiembrie
