Crizele globale multiple vor fi tema dominantă a Forumului Economic Mondial care a început luni la Davos, constată BBC, detaliind că în ultimii trei ani economia lumii a fost în umbra unor schimbări geopolitice majore, provocate de crize diverse, unite într-o ”multicriză” care este departe de a se fi terminat. ”Poate cea mai grăitoare evoluție este capacitatea rebelilor Houthi de a folosi armament și drone relativ ieftine pentru a provoca dezastru în comerțul din întreaga lume”, mai notează BBC. Tensiunea în Orientul Mijlociu rămâne la cote ridicate, avertizează The Guardian, relatând despre lovirea unei nave cargo americane cu o rachetă trasă de houthi în largul Yemenului, la o zi după ce aceiași rebeli au lansat un atac asupra unui distrugător american în sudul Mării Roşii. ”Ce ar putea însemna conflictul și tensiunile din Marea Roșie pentru Europa?” – se întreabă Euronews, iar răspunsul este dat de importanța acestei rute comerciale care ar putea afecta mai bine de 40% din comerțul dintre Asia și Europa. Europenii se pot aștepta să se confrunte cu costuri mai mari ale energiei, cu livrări întârziate și o revenire a inflației care va avea ca rezultat rate mai mari și persistente ale dobânzilor, conchide Euronews.
Motorul economic al Europei pare deja gripat, Germania fiind, potrivit Financial Times, economia dezvoltată care a performat cel mai prost anul trecut, după ce a înregistrat o contracție cu 0,3% în 2023. În plus, guvernul de la Berlin se află și sub presiunea fermierilor germani, ajunși la capătul răbdărilor, după cum constată Les Echos. Un protest uriaș organizat, luni, la Berlin, a demonstrat puterea fermierilor împotriva guvernului, cu sprijinul transportatorilor și al producătorilor artizanali, comentează cotidianul francez. ”Nu mai sunt bani”, a fost răspunsul ministrului german de finanțe, Christian Lindner, care, potrivit Reuters, le-a transmis protestatarilor că ”nu vă pot promite mai mult ajutor de la bugetul federal”.
Și ”agricultorii și transportatorii români și-au reluat luni protestele după ce, duminică, negocierile cu guvernul au eșuat” scrie Politico, detaliind: ”Începute pe data de 10 ianuarie, protestele au perturbat traficul rutier în mai multe orașe, inclusiv în București, capitala țării, iar agricultorii și transportatorii și-au exprimat nemulțumirile, pornind de la majorarea taxelor și până la compensațiile plătite cu întârziere”. BBC remarcă și blocarea traficului la graniţa cu Ucraina, explicând că ”fermierii români sunt nemulţumiţi de impactul exporturilor de cereale ucrainene asupra pieţei interne”, iar ”transportatorii se tem, la rândul lor, că vor fi înlocuiţi de companiile ucrainene”, notează BBC.
Amenințarea rusă continuă să rămână în atenție pe fondul crizei din Ucraina. Daily Mail scrie că Germania se pregătește pentru un atac al lui Putin asupra NATO în 2025, invocând planuri secrete dezvăluite de revista germană Bild, care descriu modalități prin care Rusia ar putea escalada conflictul din Ucraina într-un război total în următoarele 18 luni. Ministerul german al Apărării vorbește, în schimb, doar de ”diferite scenarii”, chiar dacă unele ”extrem de improbabile”, ce sunt luate în considerare în ”practica militară de zi cu zi, în special în timpul antrenamentelor armatei”, după cum transmite agenția spaniolă EFE. Totuși în fața amenințărilor Rusiei, ”armata germană ar putea fi mobilizată în Polonia pentru prima oară după cel de-Al Doilea Război Mondial”, constată Newsweek, redând și schimbarea de atitudine a guvernului de la Varșovia, care transmite prin vocea ministrului adjunct al apărării că trupele germane vor fi binevenite în Polonia pentru a întări flancul estic al NATO.
În Extremul Orient, ”Taiwanul încă mai poate evita soarta Ucrainei”, consideră Financial Times, explicând că ”obstacolele în calea unei invazii reușite a Chinei pe insulă rămân în continuare formidabile”. ”Înainte de alegerile de sâmbăta trecută din Taiwan, Partidul Comunist Chinez (PCC) avertizase electoratul taiwanez că ar face bine să facă „alegerea corectă” între pace și război. Însă Taiwanul a făcut alegerea „greșită”, în accepțiunea Beijingului – alegându-l pe Lai Ching-te din Partidul Progresist Democratic (DPP), pe care PCC îl consideră un separatist periculos”, iar această situație conduce la ”unele similitudini vădite între poziția periculoasă a Taiwanului și cea a Ucrainei înainte de 2022”, explică Financial Times. Ziarul economic mai scrie că Statele Unite sunt convinse că Xi Jinping și-a avertizat armata că trebuie să fie pregătită pentru invadarea Taiwanului până în 2027, de aceea sarcina pe care o au oficialii de la Washington și Taipei este să-l asigure pe președintele chinez că ”invazia este prea riscantă”.
Cum vor evolua aceste crize pe viitor depinde în mare măsură și de rezultatul alegerilor prezidențiale americane. Potrivit USA Today, cursa electorală a început luni, 15 ianuarie, odată cu demararea alegerilor primare pentru desemnarea candidatului Partidului Republican, primul scrutin desfășurându-se în mod tradițional în statul Iowa. Donald Trump speră să obțină o victorie la o diferență record în fața contracandidaților săi Nikki Haley și Ron DeSantis, care se luptă pentru locul doi, observă New York Times. ”Show și amenințări” astfel rezumă Corriere della Sera prestația electorală a lui Trump, în timp ce Washington Post se întreabă dacă ”va câștiga din nou politica neadevărului”. ”În ajunul primelor sale alegeri primare din 2024, Partidul Republican (GOP) rămâne sub influența lui Trump și a politicii lui bazate pe resentimente și desprinse de realitate. Procesele penale și civile tot mai numeroase în care e pârât par să-i fi consolidat fostului președinte legătura cu „baza” sa electorală. El a reușit să-și prezinte problemele judiciare drept o campanie de rea credință purtată de aceleași elite progresiste care, pretinde el, le-au pus gând rău și tuturor americanilor de rând”, explică Washington Post. Și tot Washington Post pornește de la preferințele electorale din două comitate ale statului Iowa și încearcă o radiografie a întregii Americi, vorbind despre ”divizarea unei națiuni”. Ascensiunea lui Donald Trump a făcut ca regiunile rurale să se coloreze ”în roșu” (în favoarea republicanilor), iar zonele urbane să devină ”albastre” (adică în favoarea Partidului Democrat), observă Washington Post.
În final, o perspectivă asupra viitorului pieței muncii: 60% din locurile de muncă din economiile avansate vor fi afectate de inteligența artificială, este avertismentul lansat de FMI prin vocea directorului Kristalina Georgieva, potrivit Euronews. ”Slujba dvs ar putea dispărea complet, iar asta nu este un lucru bun. În acelaşi timp, inteligența artificială v-ar putea îmbunătăți locul de muncă, astfel încât să fiţi mai productiv și să vă ridicaţi nivelul veniturilor”, a spus Georgieva într-un interviu acordat agenției AFP din Washington. În cel mai rău scenariu, inteligența artificială ar putea accentua inegalitățile la nivel global și ar putea provoca tensiuni sociale fără intervenție politică. De aceea „este esențial ca țările să stabilească rețele cuprinzătoare de siguranță socială și să ofere programe de recalificare pentru lucrătorii vulnerabili”, a subliniat șefa FMI, potrivit The Guardian. (Carolina Ciulu)/cciulu/dsirbu
RADOR RADIO ROMÂNIA (15 ianuarie)
