”Comisia Europeană propune un pachet de măsuri pentru a calma furia fermierilor”, titrează Euractiv, în timp ce The Guardian observă că Bruxelles-ul cedează presiunilor, permițând o amânare a normelor care obligă păstrarea unei anumite suprafețe de teren nelucrate și promițând consolidarea protecției „pentru produsele agricole sensibile din UE”. Chiar dacă menține suspendarea taxelor pentru produsele ucrainene cu scopul de a ușura situația dificilă în care se află Ucraina după invazia rusă, Comisia propune un ”mecanism consolidat de salvgardare” astfel încât să poată fi luate rapid măsuri de corectare în cazul unor ”efecte dăunătoare” pentru piața UE sau pieţele unuia sau mai multor state membre, explică Euractiv. ”Este însă puțin probabil să fie suficient pentru a potoli furia fermierilor” consideră Reuters, remarcând intențiile protestatarilor de a continua să blocheze autostrăzile și porturile până când toate cererile lor vor fi îndeplinite. O intensificare a protestestelor este așteptată pentru joi, în perspectiva summitului UE de la Bruxelles, unde, potrivit Le Figaro, sunt așteptate între 100 și 300 de tractoare.
Liderii europeni se pregătesc, de asemenea, și pentru o nouă confruntare cu Viktor Orbán, ”turbulentul” prim-ministru al Ungariei, cum îl numește Politico, pe tema pachetului de ajutor pentru Ucraina. Îngrijorate de informațiile care vin de pe front, dar și din cauza întârzierii ajutorului SUA, blocat în Congres, majoritatea țărilor UE consideră în acest moment că a acorda Kievului cele 50 de miliarde de euro planificate pentru perioada 2024-2027 este o necesitate nu doar urgentă, ci și de importanță ”existențială”, iar Orban pune în pericol mai serios ca oricând eforturile colective de a împiedica Rusia să ridice pretenții pe continentul european, remarcă Washington Post. ”Rusia nu așteaptă după nimeni de aceea trebuie să acționăm acum”, este și îndemnul lansat de cancelarul german, Olaf Scholz, alături de premierii din Olanda, Estonia, Cehia și Danemarca, într-o scrisoare publicată miercuri de Financial Times. ”Dacă Ucraina pierde, consecințele și costurile pe termen lung vor fi mult mai mari pentru noi toți”, iar ”viitorul Europei depinde de asta”, se mai arată în scrisoare.
Între timp însă, speculațiile că Volodimir Zelenski l-ar putea demite pe popularul comandant al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, generează îngrijorare în Occident și pe frontul de luptă, constată Wall Street Journal. Potrivit Kyiv Post, sprijinul pentru Zalujnîi este aproape unanim în rândul trupelor ucrainene, iar militarii intervievați susțin că dacă ar exista un plan de demitere a lui ar fi periculos pentru securitatea națională și pentru eforturile de război. O perspectivă mai optimistă a evoluțiilor de pe frontul ruso-ucrainean vine de la șeful CIA, William Burns, care într-un articol pentru Foreign Affairs susține că „războiul lui Putin este deja un eșec pentru Rusia pe mai multe planuri. Obiectivul său inițial de a cuceri Kievul și de a subjuga Ucraina s-a dovedit a fi nebun și iluzoriu. Forțele sale armate au suferit pagube imense”, iar ”mult lăudatul program al lui Putin de modernizare militară, care a durat decenii, s-a dovedit a fi gol de conținut”. Și „economia rusă suferă repercusiuni pe termen lung, iar țara își pecetluiește destinul de vasal economic al Chinei. Ambițiile nemărginite ale lui Putin s-au întors împotriva lui și în alt mod: au determinat NATO să devină mai mare și mai puternică”, conchide William Burns. Pe de altă parte, șeful CIA recunoaște și că suntem ”într-o lume în care Statele Unite nu se mai bucură de o superioritate de necontestat”, iar „apariția revanșismului chinez și rusesc ridică provocări geopolitice semnificative”.
În plan economic, „PIB-ul Spaniei atinge un record pentru zona euro” notează Corriere della Sera, iar El Pais detaliază că, în ciuda încetinirii din zona euro, economia Spaniei a crescut cu 2,5% în 2023, mai mult decât se preconiza. Și Italia înregistrează performanțe mai bune decât motoarele tradiționale ale Europei, Franța și Germania, observă tot Corriere della Sera, adăugând și că regiunea italiană Lombardia a depășit regiunea germană Bavaria, dar și pe cea spaniolă Catalonia. În schimb, ”economia Germaniei slăbește tot mai mult”, constată Die Welt și asta pentru că, după cum explică Handelsblatt, nicio altă economie nu suferă la fel de mult ca Germania de pe urma tendințelor de deglobalizare și nici nu este este afectată la fel de puternic de starea de suferință a economiei chineze.
România, la rândul ei, este apreciată de publicația greacă Oikonomikos Tachydromos, pentru ecosistemul startup-urilor, aflat pe o traiectorie de creștere. Dispunând de un ”rezervor” de circa 180.000 de persoane specializate în tehnologie și inginerie, cu competențe matematice puternice și cu cunoștințe de limbi străine, ”România poate deveni un jucător de marcă în arena globală a start-up-urilor, oferind un teren fertil pentru inovare și spirit antreprenorial”, scrie publicația greacă, citând un studiu elaborat în acest sens de biroul pentru afaceri economice și comerciale al Ambasadei Greciei la București. Deși în 2023 a pierdut trei locuri în Indexul Global al Ecosistemului Startup-urilor, România se clasează în prezent pe locul 8 în Europa de Est și pe locul 42 la nivel mondial, mai scrie Oikonomikos Tachydromos. (Carolina Ciulu)/cciulu
