Revista presei internaţionale, 28 februarie 2024

Austria își reafirmă poziția intransigentă cu privire la integrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen cu granițele terestre. Potrivit publicației bulgare Sega, „ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, a confirmat poziția de până acum a Vienei de a se opune acceptării depline a Bulgariei și României în spațiul Schengen, diminuând speranțele guvernanților de la Sofia și București, care au anunțat că țările lor vor intra în Schengen anul acesta și terestru”. Totodată, ministrul face referire la acordul deja obținut cu privire la desființarea controalelor maritime și aeriene, cunoscute și sub denumirea de „Schengen aerian și maritim”. „Cred că este foarte important să facem acest pas acum și să nu filosofăm despre următorul”, a spus Karner, temperând astfel așteptările privind aderarea deplină.
Președintele Franței afirmă că trimiterea de trupe occidentale în Ucraina „nu poate fi exclusă” dar „dorește să mențină o ambiguitate strategică”, notează Le Figaro. În urma unei conferințe internaționale de sprijinire a Ucrainei care a reunit 21 de șefi de stat la Paris, Emmanuel Macron a reafirmat angajamentul Franței față de Ucraina și a subliniat că „Înfrângerea Rusiei este esențială pentru securitatea și stabilitatea în Europa”. Trimiterea de trupe occidentale pe teren în Ucraina „nu ar trebui exclusă” pe viitor, a afirmat Emmanuel Macron, considerând totuși că “nu există un consens” în etapa actuală pentru această ipoteză. „Nu există astăzi un consens pentru a trimite trupe terestre într-o manieră oficială, asumată și aprobată. Dar în dinamică, nimic nu trebuie exclus. Vom face tot ce este necesar pentru a ne asigura că Rusia nu poate câștiga acest război”, a explicat șeful statului francez.
Mai multe guverne europene s-au distanţat de comentariile lui Emmanuel Macron privind trimiterea de soldaţi în Ucraina, informează BBC. “Germania a transmis că soldaţii străini pe teritoriul ucrainean nu reprezintă o opţiune. Cancelarul Olaf Scholz a postat pe Twitter că niciun militar european sau al NATO nu va merge în Ucraina”. Nu doar Olaf Scholz a ţinut să nege o asemenea variantă, declaraţii în acelaşi sens venind din Spania, Italia, Republica Cehă și Polonia. Nici Statele Unite nu vor trimite trupe în Ucraina, precizează Casa Albă după declarația lui Emmanuel Macron. Potrivit Reuters, purtătoarea de cuvânt a Consiliului pentru Securitate Naţională al SUA, Adrienne Watson, a declarat că „Preşedintele Biden a fost clar asupra faptului că Statele Unite nu vor trimite soldaţi să lupte în Ucraina”. În schimb, Joe Biden consideră că „drumul către victorie” al Ucrainei trece prin noul pachet de asistenţă financiară de 61,4 miliarde de dolari pentru care el a cerut aprobarea Congresului, dar care rămâne blocat de republicani în Camera Reprezentanţilor, după ce a fost aprobat de Senatul majoritar democrat.
Kremlinul reacționează la afirmațiile președintelui Macron privind trimiterea de trupe în Ucraina, avertizând că o asemenea măsură „nu ar fi în interesul” occidentalilor. După cum reține La Libre Belgique, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat că „Nu este absolut deloc în interesul acestor ţări. Trebuie să fie conştienţi de acest lucru”. Dmitri Peskov a apreciat că simplul fapt de a evoca această posibilitate a constituit „un element nou foarte important” în conflict. Întrebat de ziariști despre riscul unui conflict direct între NATO și Rusia în cazul unei prezențe militare în Ucraina, Dmitri Peskov a răspuns că „în acest caz, nu ar trebui să vorbim despre probabilitate, ci despre inevitabilitate”. Federația Rusă a avertizat, în repetate rânduri, statele NATO cu privire la pericolul participării lor directe la ostilitățile împotriva Forțelor Armate Ruse, a declarat agenţiei RIA Novosti și Konstantin Gavrilov, șeful delegației Rusiei la negocierile de la Viena privind securitatea militară și controlul asupra armamentului. Potrivit TASS, acesta a avertizat, de asemenea, că consecințele riscului crescând de escaladare a conflictului într-o ciocnire directă între Alianța Nord-Atlantică și Rusia ar putea fi dintre „cele mai imprevizibile”.
În timp ce Ucraina așteaptă ajutorul american, Parlamentului European a aprobat revizuirea bugetului multianual al UE până în anul 2027, care include şi un nou pachet de ajutor pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro. După cum reține Kiyv Independent, „pachetul oferă finanțare Ucrainei din 2024 până în 2027, cu 33 de miliarde de euro (35,8 miliarde de dolari) disponibile sub formă de împrumuturi și 17 miliarde de euro (18,5 miliarde) în granturi. După luni de obstacole din partea Ungariei, liderii europeni au convenit asupra finanțării pe patru ani pentru Kiev în cadrul unui summit al Consiliului European din 1 februarie. Facilitatea pentru Ucraina a fost aprobată în Parlamentul European cu 536 de voturi pentru, 40 împotrivă și 39 de abțineri”.
Noi date ies la iveală în legătură cu cazul morții opozantului rus Aleksei Navalnîi. La Moscova, oamenii legii l-au reținut pe avocatul lui Aleksei Navalnîi, Vasili Dubkov, informează Novaia-Evropa, citând multiple surse. Potrivit datelor preliminare, împotriva lui Dubkov a fost întocmit un proces verbal privind „încălcarea ordinii publice”. Motivul exact al reţinerii avocatului nu a fost precizat de către sursele „Novaia-Evropa”. Dubkov o însoţea la Salehard pe mama lui Navalnîi, Ludmila Ivanovna, care încercat să obţină de la Serviciul Federal al Penitenciarelor predarea trupului neînsufleţit al fiului său. Pe de altă parte, purtătoarea de cuvânt al lui Aleksei Navalnîi, citată de Reuters a declarat că nu s-a găsit un spaţiu public unde să i se poată aduce un ultim omagiu fostului opozant rus. Într-o postare pe X, Kira Iarmiş a scris: „De ieri căutăm o locaţie unde să ne luăm rămas bun de la Aleksei. Am sunat la majoritatea agențiilor funerare private și publice, spaţiilor comerciale și a sălilor de înmormântare”. „Unele locaţii ne spun că spațiul este aglomerat, altele refuză la menționarea numelui Navalnîi. Într-un loc ni s-a spus direct că agențiilor funerare li se interzice să lucreze cu noi”, a explicat Kira Iarmiş.
Făcând o punte între situația tensionată din estul Europei și cele mai recente evoluții din Orient, publicația turcească Sabah se întreabă “Un uragan se apropie în Occident, dar cum rămâne cu Orientul Mijlociu?” Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politici de securitate, Josep Borrell, a declarat că “politicile UE față de războiul Rusia-Ucraina și masacrul din Gaza au generat costuri foarte mari” și a avertizat în legătură cu iminența “unui uragan” în Europa. Făcând referire la Divina Comedie a lui Dante, Borrell a afirmat că „cercul violenței” se apropie și a subliniat că „Europa trebuie să se trezească de urgență”. „Războiul Rusia-Ucraina a perturbat arhitectura de securitate a Europei. Elitele continentului sunt confuze. Ele sunt conștiente de fenomenul amenințării rusești, căreia vor trebui să îi facă față în următoarele decenii. Conflictul israeliano-palestinian de după 7 octombrie 2023 a arătat, de asemenea, că conflictele înghețate sau de intensitate scăzută din toate părțile lumii se pot transforma brusc în masacre. Dacă Israelul urmărește să distrugă 1,5 milioane de palestinieni în Rafah, pot exista mișcări și conflicte care vor cauza numeroase probleme în multe țări arabe”, comentează Sabah.

Florin Matei, RADOR RADIO ROMÂNIA