”Putin își cimentează puterea asupra Rusiei”, ”în urma unor alegeri prezidențiale aranjate, în care nu s-a confruntat cu o concurență reală”, astfel rezumă New York Times cele trei zile de scrutin cu final așteptat. ”Singurul rezultat posibil”, după cum subliniază și The Guardian, a fost anunțat duminică seara de exit poll-urile care au indicat o uriașă majoritate pentru Vladimir Putin, de aproape 88%. De altfel, Uniunea Europeană s-a grăbit să-l felicite, ironic, pe Putin pentru „victoria” covârșitoare încă de vineri, imediat după deschiderea urnelor, după cum observă Politico, preluând postarea președintelui Consiliului European, Charles Michel. „Aș dori să-l felicit pe Vladimir Putin pentru lăudabila sa victorie” „Fără opoziție. Fără libertate. Fără alegere”, a fost postarea sarcastică a lui Michel pe platforma Χ. Νew York Times publică un reportaj realizat printre rușii de rând și constată că ”deși puțini au avut îndoieli legate de rezultatul votului, mulți se tem că un președinte Putin încurajat de noua sa victorie ar putea profita ca să lanseze o nouă mobilizare pentru război”. Ziarul american mai notează că dincolo de mobilizare care ”rămâne principala sursă de îngrijorare, există temeri legate și de finanțe și de economie”. ”O serie de ruși se tem că rubla, care a fost susținută de guvern după căderea de anul trecut, ar putea fi din nou lăsată să se deprecieze, majorând astfel costul importurilor. Oamenii de afaceri sunt îngrijorați de o majorare a impozitelor, iar opoziția se așteaptă la o și mai mare oprimare”, notează New York Times. Les Echos observă că ”singura armă posibilă a cetățenilor” a fost mișcarea ”amiază împotriva lui Putin”. ”Sfidând condițiile dure, mii de ruși au protestat împotriva guvernului lui Putin în ultima zi a alegerilor”, titrează The Moscow Times, detaliind că duminică la prânz mii de oameni s-au așezat la cozi lungi la secțiile de votare, la chemarea opoziției, ”într-un protest despre care au sperat că va fi o demonstrație legală de forță împotriva președintelui Vladimir Putin”.
Între timp, ”Europa va folosi activele rusești înghețate pentru înarmarea Ucrainei”, anunță Wall Street Journal, notând că este prima dată când Berlinul și-a exprimat sprijinul față de această idee, ceea ce sporește șansa ca fondul de active rusești în valoare de 300 de miliarde dolari deținut de Occident să vină în ajutorul Kievului. Wall Street Journal amintește că Statele Unite și Marea Britanie își intensificaseră presiunile asupra unor țări din Uniunea Europeană pentru ca ele să accepte folosirea acestor active, dar, până acum, invocând probleme juridice, oficialii germani și francezi și-au exprimat rezerve față de transferarea, în conturile naționale sau în cele ale UE, a profiturilor obținute pe seama acestor active. În plus, ”Germania, Franța și Polonia se angajează să furnizeze mai multe arme Ucrainei într-o afişată dovadă de unitate”, titrează El Mundo, remarcând că în ciuda unității afișate vineri, la reuniunea ”Triunghiului de la Weimar”, nu armonia este cea care a caracterizat în ultimele zile relațiile germano-franceze și chiar germano-poloneze. Sursa disensiunilor o reprezintă posibilitatea deschisă de președintele francez privind o eventuală prezență a trupelor NATO pe teritoriul ucrainean, ”un subiect care pare să-l sperie la fel de mult pe cancelar ca și ideea de a pune în mâinile Ucrainei rachete Taurus”, consideră cotidianul spaniol. Macron a primit însă sprijin din partea Poloniei, care prin vocea ministului de externe a susținut că „prezența forțelor NATO în Ucraina nu este de neconceput”, întrucât problema nu este că „Putin ar trebui să se teamă de noi, ci ca nouă să nu ne fie frică de Putin”. Între Polonia și Franța „are loc o apropiere”, în timp ce, în Germania, „Scholz rămâne fidel identităţii strategice a izolării”, conchide El Mundo.
Problema tezaurului românesc aflat la Moscova a fost abordată și de câteva publicații internaționale. Washington Post relatează despre rezoluția adoptată joia trecută de Parlamentul European ”potrivit căreia Rusia ar trebui să restituie României aurul și alte obiecte valoroase din tezaurul țării care au fost trimise la Moscova în timpul Primului Război Mondial pentru a le pune în siguranță”. ”În replică la rezoluția privind restituirea aurului românesc, care a fost transportat în Rusia în anii 1916-1917, se pot adresa doar nişte injurii la adresa Uniunii Europene – a spus vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev”, după cum transmite agenția Tass. Medvdev a vorbit de asemenea despre rezervele rusești de aur și cele valutare înghețate în Europa, mai notează Tass. Newsweek remarcă, la rândul său, ”nestăvilita tiradă de invective” lansată de fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, la adresa “impotenților” din Uniunea Europeană care au adoptat rezoluția. Medvedev, a respins ”orice posibilitate de restituire a aurului românesc”, pretinzând că România “nu este o națiune”, mai notează Newsweek. Afirmațiile lui Medvedev la adresa României sunt în concordanță cu declarațiile mult exagerate și naționalist-extremiste prin care el s-a făcut cunoscut după ce Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022, comentează revista americană. ”Deși Rusia și România au de mai multă vreme relații încordate, acestea s-au agravat și mai mult de la începutul războiului dintre Rusia și Ucraina”, remarcă, în final, Newsweek. ”România a cerut Rusiei să returneze aurul pe care i l-a încredințat în Primul Război Mondial, iar Rusia a răspuns cu o înjurătură”, titrează și ziarul turcesc Haberler. Agenția rusă Tass transmite că ambasadorul Rusiei în România, Valeri Kuzmin, a fost convocat la Ministerul român de Externe și că ”ambasadorului i-a fost transmisă nemulțumirea profundă a părții române cu privire la maniera deformată, trunchiată și neconformă în care sunt abordate, inclusiv în comunicarea publică a Ambasadei Rusiei, subiecte importante cu relevanță bilaterală care își au originea în trecutul istoric”. În replică, diplomatul rus a vorbit pentru agenția Tass despre ”cel mai vag demers pe care l-am întâlnit în timpul șederii mele în România”, susținând că ”întrucât subiectul convorbirii nu a fost clar definit, am putut doar ghici că ”este vorba despre reacția noastră la acțiunile parlamentarilor europeni români și a părții române, în general, în timpul pregătirii și adoptării recentei rezoluții a Parlamentului European privind returnarea aurului românesc însușit ilegal de Rusia în urmă cu mai bine de 100 de ani”, mai notează agenția Tass. Rezoluția a fost comentată și de purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, care, potrivit agenției Tass, a scris pe canalul său Telegram că ”Uniunea Europeană încearcă să atribuie Rusiei datorii inexistente din cauza problemelor din economiile țărilor europene”.
(Carolina Ciulu/RADOR RADIO ROMÂNIA)
