Revista presei internaționale, 9 februarie 2024

Evoluția situației în zonele de conflict, dar și clima și tendințele financiare europene sunt în atenția presei internaționale. Luna ianuarie 2024 a fost cea mai caldă înregistrată de când au început măsurătorile, iar temperatura aerului la suprafaţa globului a fost, între februarie 2023 și ianuarie 2024, cu 1,52° grade Celsius mai ridicată decât în era preindustrială, a anunțat observatorul european Copernicus, relatează revista Time. În afara Europei, temperaturile au fost peste medie în estul Canadei, nord-vestul Africii și în Asia Centrală, și sub medie în vestul Canadei, în centrul SUA și estul extrem al Siberiei, completează Euronews.

În plan financiar, 2024 este anul în care guvernele europene ar trebui să se concentreze pe ajustarea bugetară, potrivit analizei S&P Global Ratings, citează Money Review. Pe primul loc, cu o reducere semnificativă a datoriilor, se află Grecia, Cipru și Portugalia, în schimb, Italia și Spania urmează o traiectorie mai puțin ambițioasă de reducere a datoriilor, iar Franța și Belgia este de așteptat să înregistreze stagnare, dacă nu vor lua măsuri suplimentare de ajustare bugetară, detaliază publicația elenă. De altfel, cadrul bugetar se află în fruntea agendei UE, urmând să se revină la normele suspendate în 2020. Chiar dacă noile reguli bugetare presupun mai multă flexibilitate decât cele anterioare, reintroducerea lor înseamnă, totuși, că țările cu datorii medii sau mari se vor afla în atenție și se vor confrunta cu presiuni pentru a-și reduce împrumuturile, subliniază S&P, reține Money Review.

Cu ocazia recentei vizite a șefului diplomației europene, Josep Borrell, la Kiev, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a amintit că țara sa are nevoie de livrări „mai mari” de proiectile, pentru a face față atacurilor armatei ruse, notează Euronews. „Pentru politica noastră externă și de securitate, nu este nimic mai important decât să vă sprijinim, pentru că acest război ne afectează direct securitatea”, a declarat Borrell și a precizat că, de la începutul conflictului din Ucraina, Uniunea Europeană a oferit Kievului un sprijin echivalent cu aproximativ 88 de miliarde de euro, din care 28 de miliarde corespund sprijinului militar, citează El Periodico. Între timp, NATO a dublat presiunea asupra Statelor Unite pentru a debloca pachetul de ajutor pentru Ucraina. Într-o apariție alături de consilierul american pentru Securitate națională, Jake Sullivan, secretarul general al alianței nord-atlentice, Jens Stoltenberg, a reamintit că susținerea Kievului „nu este un act de caritate”, ci o investiție în „securitate”, deoarece o victorie a Rusiei „nu numai că ar slăbi” țările aliate, dar ar da aripi Moscovei, Chinei, Iranului și Coreii de Nord într-o lume „mai periculoasă”, reține El Periodico. „Este important pentru securitatea Europei și este important pentru securitatea Statelor Unite”, a spus Stoltenberg după întâlnirea susținută de consilierii de Securitate națională ai țărilor NATO, menționează ziarul spaniol.

Potrivit Kremlinului, în cadrul unei convorbiri telefonice, președintele rus Vladimir Putin și omologul său chinez Xi Jinping au denunțat ceea ce au numit politica Statelor Unite de amestec în treburile altor țări și au acuzat Washingtonul că încearcă să izoleze Rusia și China, scrie La Libre Belgique. Putin și Xi au afirmat, de asemenea, că Moscova și Beijingul se susțin reciproc în probleme cheie care le afectează interesele. „China este dispusă să colaboreze cu Rusia pentru a consolida coordonarea multilaterală internațională, a practica un adevărat multilateralism și a susține o lume multipolară egală și ordonată”, a subliniat Xi Jinping, citat de ziarul belgian. Rusia, în mare parte izolată de lumea occidentală, se bazează în special pe relațiile sale bune cu China pentru a scăpa de izolare, iar Beijingul a arătat o oarecare complezență față de asaltul rusesc împotriva Ucrainei, explică La Libre Belgique.

Cu țara la răscruce, pakistanezii au votat joi, pe fondul disperării și al incertitudinii, mulți considerând că rezultatul a fost deja decis, după ce unul dintre cele mai mari partide politice a fost forțat să iasă din cursă, notează Dawn și subliniază că, oricare ar fi rezultatul, alegerile din 2024 vor avea un impact uriaș asupra cursului viitor al politicii pakistaneze, având în vedere că în joc nu sunt doar continuitatea și evoluția sistemului politic al țării, ci și bazele contractului său social. Campania a fost deosebit de sumbră, semn al profundei dezamăgiri a pakistanezilor care, în proporţie de 70%, „nu au încredere în integritatea alegerilor”, potrivit Institutului Gallup, ceea ce reflectă un regres democratic pentru o țară care a fost condusă zeci de ani de armată, dar care a cunoscut schimbări din 2013, notează France24. Dar, oricare ar fi verdictul la urne, s-ar putea pune rapid întrebarea longevității viitorului guvern, într-o țară în care niciun prim-ministru nu și-a încheiat vreodată mandatul, atenționează France24. Pakistanul, a cincea cea mai populată țară din lume, cu 240 de milioane de locuitori, se confruntă cu una dintre cele mai întunecate perioade ale sale din ultimele decenii, când terorismul înregistrează o revigorare, stresul economic e sever, tensiunile de la granițele cu Iranul și cu Afganistanul s-au înrăutățit, efectele schimbărilor climatice sunt din ce în ce mai distructive, așa cum s-a văzut în timpul inundațiilor catastrofale din 2022 și, deloc surprinzător, există niveluri record de scepticism public cu privire la capacitatea guvernului de a rezolva toate aceste probleme, analizează revista Time.

Parlamentul nord-coreean a decis abolirea legislației cu privire la cooperarea economică cu vecinul său sud-coreean, a anunțat agenția de stat presa de stat KCNA, pe fondul deteriorării relațiilor dintre cele două Corei. Această decizie survine în momentul în care regimul nord-coreean a declarat, luna trecută, Seulul ca fiind principalul său dușman, a desființat agențiile dedicate reunificării și a amenințat că va ocupa Sudul în caz de război, amintește Le Figaro. Legăturile dintre cele două Corei au fost înghețate de când Phenianul și-a accelerat programele de armament și Seulul și-a intensificat cooperarea militară cu Washingtonul și cu Tokyo. De asemenea, Parlamentul nord-coreean a aprobat în unanimitate un plan de desființare a unei legi speciale privind funcționarea proiectului turistic Muntele Kumgang, care a fost cândva un simbol important al cooperării intercoreene, menționează Le Figaro.

Cristina Zaharia, RADOR