„Radiojurnal” – Realizator: Laurențiu Văduva – Președintele Klaus Iohannis spune că nu se așteaptă la probleme de fond în legătură cu adoptarea cadrului de negociere cu Ucraina și Republica Moldova la summit-ul european de joi de la Bruxelles, dar o problemă ar fi termenul pentru începerea negocierilor în sine. Tot la Consiliul European, el declară că România va continua să ajute Ucraina pe toate fronturile, însă va păstra aceeași discreție care se impune unei țări aflate în apropierea frontului. Corespondentul RRA Bogdan Isopescu vine cu detalii.
Reporter: În prima zi a summit-ului, liderii europeni ar trebui să adopte cadrul de negociere pentru aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, ultimul pas înainte de începerea negocierilor propriu-zise. Președintele Iohannis spune că acordul de fond nu este o problemă, însă există diferențe de opinie între state despre momentul în care ar trebui să înceapă primele conferințe interguvernamentale cu cele două țări, ceea ce echivalează cu startul negocierilor în sine.
Klaus Iohannis: Există o ambiție de a începe foarte repede. Pe de altă parte, cred că vor fi voci care nu ar agrea o grabă ieșită din comun și cred că pe termene mai degrabă vom avea o discuție decât pe fond.
Reporter: Un alt subiect al consiliului este industria europeană de armament, subiect în strânsă legătură și cu ajutorul militar pentru Ucraina, ajutor care ar trebui să crească urgent pentru a face față amplitudinii războiului. Klaus Iohannis afirmă că România va continua să sprijine Ucraina pe toate direcțiile, inclusiv militar, însă acest ajutor va fi la fel de discret, din cauza proximității frontului. Pe masa Consiliului se află mai multe propuneri prin care să fie crescut ajutorul militar pentru Ucraina; una este cea propusă miercuri de Comisie și care, în sfârșit, are o argumentație legală, în speța aceea de a utiliza profiturile din bunurile rusești înghețate pentru a sprijini militar Ucraina. O altă inițiativă ce a prins contur este cea a Cehiei, cea care propune utilizarea Fondului European pentru Pace pentru achiziții de armament din afara Uniunii. În sfârșit, state precum Estonia sau Finlanda, care ajută consistent Ucraina, cer celorlalte state membre să preia exemplul lor și să acorde măcar 0,25% din PIB acestei cauze, bani care ar plasa Kievul în poziția de a contracara presiunea Rusiei./RADOR RADIO ROMÂNIA/abranescu/ilapadat
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI (21 martie)
