Vortexul polar, o masă de aer rece care se rotește în jurul Arcticii, a suferit recent un eveniment neobișnuit: o inversare majoră a direcției sale de rotație. Acest fenomen, cauzat de o încălzire surprinzătoare în atmosfera superioară, este unul dintre cele mai extreme întoarceri atmosferice observate în ultimii ani. Deși nu se așteaptă ca această schimbare să aibă ca rezultat un „mare îngheț” similar cu evenimentele din trecut, ea a ridicat totuși unele preocupări și observații interesante.
Vortexul polar este un fenomen meteorologic esenţial care se formează în stratosferă, al doilea strat al atmosferei Pământului. Se caracterizează printr-un vârtej de aer rece, dens, care se rotește în sens invers acelor de ceasornic în jurul regiunilor polare, în principal peste Arctica, iarna, și Antarctica, în timpul iernii sudice. Acest sistem de circulație atmosferică este menținut de gradienții de temperatură între regiunile polare și latitudinile medii. Fenomenele de inversare a vortexului polar, cum ar fi cel observat recent, sunt adesea declanșate de încălzirea stratosferică bruscă (SSW). Un SSW apare atunci când temperaturile din stratosferă cresc semnificativ și brusc pe o perioadă de câteva zile până la săptămâni. Această creștere a temperaturii poate fi indusă de undele planetare din atmosferă.
Undele planetare sunt ondulații în vânturile atmosferice care se propagă în general de la vest la est prin troposferă și stratosferă. Ele sunt generate de forțe precum topografia Pământului, căldura solară și interacțiunile dintre masele de aer cald și rece. Când aceste unde planetare ajung în stratosferă, ele pot interacționa cu vortexul polar și pot perturba fluxul acestuia.
Actuala inversare a vortexului polar a început pe 4 martie și a fost caracterizată de vânturi inverse care ating viteze excepționale, clasând acest eveniment printre primele șase înregistrate. Deși aceste inversări afectează adesea modelele meteorologice la scară globală, prognozele sugerează de această dată că forma curentului cu jet, care influențează modelele meteorologice, rămâne în mare parte neschimbată. Totuşi, această inversare a dus la un efect neașteptat: un „vârf de ozon” record deasupra Polului Nord. Această creștere temporară a ozonului este rezultatul schimbării temperaturii aerului din jurul Arcticii care atrage cantități mari de ozon de la latitudini joase în regiunea arctică. În prezent, nu a fost niciodată înregistrat atât de mult ozon în Arctica, deși este de așteptat să revină la normal odată ce vortexul polar se va restabili.
Acesta nu este primul astfel de eveniment din acest an, o inversare mai mică în ianuarie având deja loc. Analiza înregistrărilor istorice arată că aceste evenimente sunt mai probabil să apară în timpul fazelor El Niño sau La Niña, care sunt cicluri naturale de încălzire și răcire globală. În prezent, ne aflăm în mijlocul unui El Niño major, care ar putea face mai probabile alte inversări sau întreruperi în anul următor.
În timp ce acest eveniment evidențiază complexitatea sistemului climatic al Pământului și interacțiunile dinamice dintre diferitele sale componente, subliniază şi importanța monitorizării și cercetării continue în acest domeniu. Înțelegerea acestor fenomene este într-adevăr crucială pentru prezicerea și atenuarea impactului potențial asupra condițiilor meteorologice, a mediului și a sănătății umane în viitor. (www.sciencepost.fr – 27 martie)/rcostea
