RADIO FRANCE INTERNATIONALE: Expert Forum: România, țara cu cele mai grele condiții de depunere a candidaturilor

RADIO FRANCE INTERNATIONALE, 15 aprilie 2024 – Partidele politice, alianțele electorale și candidații independenți au putut depune candidaturi pentru europarlamentare până la data de 10 aprilie. Pentru alegerile europarlamentare ce vor avea loc pe 9 iunie, în același timp cu alegerile locale, s-au înscris 15 partide/alianțe și 7 candidați independenți. Partidele politice și alianțele electorale au propus 542 de candidați, comparativ cu 695 în 2019 și 580 în 2014.Un procent de 30 % dintre candidați sunt femei.

Procedura strângerii de semnături este una greoaie în România, iar asta nu face decât să reducă artificial numărul de candidați, fapt ce avantajează partidele mari, spune la RFI Septimius Pârvu, de la think tank-ul Expert Forum, ONG care a realizat o analiză asupra candidaturilor de la europarlamentarele din acest an: „Dacă ne uităm pe ceea ce înseamnă depunerea candidaturilor, România are probabil cea mai prohibitivă legislație. Într adevăr, mai există în Danemarca un prag și mai prohibitiv. Dar altfel suntem pe departe țara cu cele mai grele condiții de a depune candidaturi. Și ca să fac o comparație cu Germania, de exemplu, care are o populație mult mai mare decât noi, aproape de patru ori, care solicită 4.000 de semnături, dacă depui o listă la nivel național, ceea ce practic arată că logica depunerii semnăturilor nu este aceea de a încărca procesul, de a-l face greu pentru toată lumea ci de a exista, o minimă susținere, o susținere rezonabilă.

În legislație există anumite reglementări. Adică Biroul Electoral Central trebuie să verifice aceste semnături după formă și fond, dar numărul este foarte mare, nu este realist să credem că aceste semnături chiar sunt verificate la modul foarte atent. Unu la mână, pentru că verificarea implică în general o privire de ansamblu. În primul rând este aleatorie, adică se iau semnături sau liste de semnături în mod aleatoriu până se ajunge la 200.000, deci nu se verifică absolut toate semnăturile, dar datele ca atare, adică dacă persoanele respective chiar există, sunt mai greu de verificat. Adică sigur, poți să vezi că o foaie este trasă la xerox, poți să vezi aceeași semnătură de 10, 20, 20, 30 de ori, dar în lipsa verificării veridicității tuturor datelor, lucrurile se complică. Și chiar avem un precedent din 2019, când candidatura lui Viorel Cataramă a fost respinsă pe motiv că s-ar fi identificat semnături similare, a ajuns la Curtea Constituțională printr-o contestație, și Curtea Constituțională a spus, într-o hotărâre, într-o decizie, faptul că niște semnături mai simplifică un pic, dar faptul că semnăturile seamănă, nu înseamnă neapărat că ele nu sunt legale, pentru că, la urma urmei, trebuie să dovedești că sunt false. Cam asta invalidează semnătura respectivă și că ar trebui verificate și celelalte date pentru a vedea de fapt ce este cu aceste informații. Deci Biroul Electoral Central nu poate să facă asta. La o cerere pe care am trimis-o către dânșii, ne-au răspuns că în BEC, în secretariat sunt 189 de persoane și aproape toată lumea se ocupă de verificat. La câte sute de mii de semnături sunt nu este realist. Plus că mai e o chestiune, noi nu știm exact câte semnături au depus partidele sau candidați independenți.

Noi am făcut o cercetare pornind de la datele existente, adică am vrut să vedem fiecare cât a declarat că a depus, dar, oficial nu se publică și numărul de semnături și cred că este o informație importantă să înțelegem de fapt câte semnături se strâng și cât de realist este să ne așteptăm ca partidele să strângă aceste semnături. Probabil, din cele 15 partide și alianțe și cei șapte candidați independenți, nu toți vor fi validați. Adică știm, de exemplu, că sunt partide, cum e Partidul oamenilor Liberi, care nu a strâns semnăturile respective. Probabil nici din independenți nu le-au strâns toți. Cred că este inutil să avem 200.000 de semnături atâta timp cât nu avem o procedură de verificare foarte clară, nu avem capacitatea de verificare ca în alte țări.

În țările baltice ai, de exemplu, ai un cont electronic cu care să semnezi nu mai ai dilema asta de verificare a datelor… Noi ce am mai cerut, pentru a înțelege tot procesul electoral și am vrut să înțelegem de fapt cum arată procedura de verificare, am solicitat acces pentru a verifica sigur, cu respectarea normelor privind protecția datelor personale, pentru că legea nu prevede acest aspect, nu ni s-a permis accesul. Deci asta rămâne până în acest moment, probabil problema majoră și dacă ea nu va fi rezolvată după alegeri, pentru că este o decizie politică, există o decizie a Curții Constituționale care stabilește că este o decizie politică. A mai fost contestat numărul de semnături, deci partidele politice, sigur, partidele politice mari au tot interesul să păstreze un prag înalt, pentru că practic reduci foarte mult competiția, dar cred că scopul strângerii semnăturilor nu ar fi să blochezi partide, ci dimpotrivă, să lași să fie cât mai ușor să candidezi. Sigur, poate să obții și voturile. Faptul că strâng semnături nu înseamnă neapărat că intri și în Parlamentul European.”

Rep: Ce ne puteți spune despre numărul femeilor care s-au înscris în cursa pentru europarlamentare?

Septimius Pârvu: „Procentul mai degrabă este similar cu cel din 2019, în jur de 31 -32%. Sigur, asta nu înseamnă că neapărat că vom avea și în forma finală a listei de europarlamentari aleși și tot acest procent probabil va scădea. Acum, de exemplu, este 15% unul dintre cele mai scăzute din toată Europa. Practic, 5 din 33 de europarlamentari sunt femei. Sunt partide care par că au acordat o atenție mai crescută. Avem, de exemplu, la REPER, AUR, SOS România 39%, PSD- PNL are 37%, iar alianța Dreapta Unită are undeva la 35%. Probabil dintre partidele mari care au fost în Parlament, UDMR pare aibă un procent ușor mai scăzut, doar 30%, dar noi ne-am uitat și unde sunt pe listă, pentru că nu contează neapărat numărul total, numărul global, pentru că dacă ești pe ultimul loc, degeaba apari pe lista respectivă. Și am încercat să vedem și în funcție de sondajele de opinie care estimează cam câte persoane ar intra de pe fiecare listă. Și am văzut că cele mai echilibrate liste sunt cele de la USR și PSD, unde există aproape paritate. În schimb, liberalii stau ceva mai prost, adică doar 5 din 20 de candidați sunt sunt femei. 10 din cele 15 partide au inclus o femeie în primele trei locuri și sunt trei partide care chiar au o femeie pe primul loc în listă, între care și SOS România.

Din păcate, am văzut că la PSD- PNL, care promiseseră la un moment dat că vor avea o listă, care va începe cu un candidat de sex feminin. Nu, nu s a întâmplat. Doamna Firea ar fi practic pe locul trei. Ar fi ar fi prima femeie în listă. Ce mai merită menționat este faptul că REPER este singurul partid care a propus o listă de tip fermoar când vine vorba de sexul candidaților și avem practic un candidat de sex masculin și unul de sex feminin, ceea ce este de lăudat și probabil multe alte partide ar trebui să urmeze același model”.

Rep: În ceea ce privește profesiile, care sunt cele mai frecvente meserii pe care le au candidații?

Septimius Pârvu: „Uitându-ne la toate partidele, nu doar la cele care au șanse de a intra în Parlament, cea mai frecventă ocupație este cea de pensionar. Dar avem și europarlamentari, avem 20 de europarlamentari, o mare parte dintre ei, doisprezece sunt pe lista PSD-PNL, deci practic o mare parte din cei care sunt pe locuri eligibile sunt deja în Parlamentul European.

Dar avem parlamentari și la Alianța Dreapta Unită și avem doi foști europarlamentari care acum candidează independenți și în ceea ce ne mai spune o statistică în ceea ce privește profesia, cei mai mulți dintre cei care candidează sunt aproape 20% toți ingineri ori economiști și avem și destul de mulți juriști. „

Articol de Dan Andreșescu

https://www.rfi.fr/ro/rom%C3%A2nia/20240415-expert-forum-rom%C3%A2nia-%C8%9Bara-cu-cele-mai-grele-condi%C8%9Bii-de-depunere-a-candidaturilor