Autor:Alexandru Eduard Balaci
În 1920, Liga Națională de baseball pentru Negrii pentru afro-americani a fost fondată drept răspuns la restricțiile de culoare impuse de federația americană de baseball. Cu toate că războiul civil american s-a încheiat în secolul al XIX-lea și persoanele de culoare au primit drepturi, societatea americană încă nu era pregătită pentru emanciparea totală a persoanelor de culoare. Ligile de baseball pentru afro-americani au existat între 1920-1948 iar ulterior jucătorii au primit dreptul de a evolua în toate ligile de baseball din Statele Unite.
Un început lent
Baseball-ul reprezintă un sport popular în anumite țări din lume datorită numărului de fani prezenți la fiecare meci și sumelor investite în dezvoltarea acestui sport. În Statele Unite, baseball-ul reprezintă și un element de promovare, cu care visul american este prezent pe toate continentele acestei lumi. În secolul trecut însă, baseball-ul a reprezentat un sport exclusiv pentru persoanele albe iar persoanele de culoare nu au fost tolerate în ligile de profesioniști și amatori. Acest lucru nu a fost prezent doar în baseball, ci în toate sporturile importante pentru Statele Unite, întrucât populația a rămas cu impresia că persoanele de culoare nu sunt suficient de competente pentru a participa în sporturile de echipe și doresc să ocupe locul persoanelor albe. După mai multe încercări de includere a persoanelor de culoare în liga principală de Baseball din Statele Unite, în 1920 s-a constituit o ligă exclusivă pentru jucătorii afro-americani, care nu s-au putut înscrie la echipele mari, din pricina discriminării.
Primele încercări au avut loc în 1906, când s-a format Liga Internațională a Cluburilor de Baseball Independente, la Philadelphia. Această ligă a avut două echipe de albi și patru echipe cu persoane de culoare. Pentru a atrage populație, liga a programat două meciuri, între cele patru echipe de negrii, care a atras 10.000 de spectatori, fiind primul moment când persoanele de culoare au evoluat în meciuri organizate pe stadioane. După primul sezon însă, liga a fost suspendată iar proiectul a fost abandonat. La patru ani diferență, o altă încercare a avut loc la Chicago, unde s-a dorit existența unei ligi exclusive pentru persoanele de culoare. S-au înscris echipe provenite din Chicago, Louisville, Kentucky, New Orleans, Louisiana, Mobile, Alabama, St. Louis, Missouri, Columbus, Ohio, Kansas City, Missouri și Kansas City. De această dată însă, liga a fost desființată înainte de începutul meciurilor.
În cele din urmă, în februarie 1920, s-a format o ligă pentru persoanele de culoare (Negro National League), sub conducerea lui Rube Foster, managerul de la Chicago American Giants. Foster a fost un vizionar care a dorit să construiască un campionat care să rivalizeze cu cel al albilor iar într-un final, echipele de negrii să concureze împotriva echipelor de albi. Emanciparea negrilor urma să fie realizată treptat, în momentul în care echipele albilor urmau să ofere contracte persoanelor de culoare. Liga Natională pentru afro-americani a fost fondată după două zile de discuții iar echipele sale au fost Chicago American Giants, Indianapolis ABCs, Chicago Giants, Kansas City (Missouri) Monarchs, Detroit Stars, St. Louis Giants, Dayton (Ohio) Marcos și Cuban Stars.
În decembrie 1923, o altă ligă s-a format cu șase echipe din orașele din estul Statelor Unite. Această ligă s-a numit: Eastern Colored League iar membrii acesteia au fost: Brooklyn (New York) Royal Giants, Bacharach Giants of Atlantic City, New Jersey, Baltimore Black Sox, Hilldale Club of Philadelphia, Cuban Stars (fără legătură cu Cuban Stars din National Negro League) și Lincoln Giants din New York . În ciuda apariției acestor ligi, o altă dificultate apărut la orizont, fiind vorba despre terenurile de joc. Majoritatea echipele de baseball foloseau terenuri amplasate în parcuri, întrucât nu toate își permiteau să închirieze stadioane, astfel că, majoritatea parcurilor erau închiriate de echipele de albi, iar persoanele de culoare puteau folosi terenul doar când echipele titulare erau plecate în deplasare.
Cu timpul, echipele cele mai bune au ajuns să domine liga, din pricina sumelor investite, fiind imposibil de întrecut de alte echipe, care nu-și puteau permite să investească pe cât își doreau. Într-un final, în liga afro-americană a apărut o deosebire între echipele care dominau și câștigau majoritatea sumelor și cele care abia supraviețuiau de la un sezon la altul.
Între 1924-1927, echipele fruntașe din cele două ligi se întâlneau în competiții internaționale, cu alte echipe din afara celor două ligi, cu persoane de culoare, unde își demonstrau priceperea pentru câștigarea unui trofeu.Chicago American Giants a câștigat de două ori trofeul internațional iar Kansas City Monarchs doar o dată. După 1927, Eastern Colored League a adunat multe datorii iar organizarea campionatelor a devenit problematică.
În ceea ce privește National Negro League (N.N.L), aceasta a început să întâmpine probleme din pricina managementului defectuos a lui Foster, care a fost internat într-un spital de psihiatrie în 1926. În 1931, National Negro League s-a desființat ca urmare a crizei economice (Marea Depresiune) și a rămas și fără conducere. În ciuda problemelor, National Negro League a fost reînființată iar din 1931, sub conducerea lui Gus Greenlee, care a deținut un restaurant și s-a ocupat de organizarea mai multor meciuri din National Negro League. Noua liga a adunat echipe din estul și vestul Statelor Unite, însă din 1937 totul s-a concentrat doar pe pe echipele de estul Statelor Unite. Din 1937, o altă ligă ( Negro American League) a fost înființată, cu participarea unor echipe din Chicago, Kansas (Missouri), Cincinnati, Detroit, Memphis (Tennessee), St. Louis, Indianapolis și Birmingham (Alabama).
Noile ligi au fost mult mai stabile decât cele fondată în anii 20 ai perioadei interbelice iar profitul a fost de două milioane de dolari pe an. Salariile pentru un jucător profesionist erau cuprinse între 150 de dolari în 1920 și 400 de dolari în timpul celui De-al Doilea Război Mondial. Cei mai buni jucători puteau obține și 1.000 de dolari pe lună, în funcție de performanță. Unul dintre cei mai cunoscuți sportivi a fost Satchel Paige, care câștiga ître 30.000-40.000 de dolari pe an, cu ajutorul unor contracte preferențiale. Pentru a obține asemenea salarii, sportivii participau la aproximativ 150 de meciuri pe sezon, dintre care o treime din ele împotriva altor echipe de negrii și restul împotriva unor echipe de albi, care participau din afara ligilor de afro-americani.
În anotimpul rece, echipele își desfășurau meciurile în Mexic, Cuba sau alte state din America Latină, unde baseball-ul era popular. În ciuda reîntoarcerii ligilor, campionatul national nu a fost reînceput până în 1942. Din 1942 a fost organizat anual, până în 1948, când National Negro League a fost desființată.
Dispariția ligilor pentru afro-americani
Odată cu performanțele obținute de persoanele de culoare în cadrul competițiilor internaționale, precum jocurile olimpice de la Berlin, din 1936, persoanele de culoare au început să fie acceptate în societate iar condițiile de viața ale acestora s-au îmbunătățit, treptat. Programul politic adoptat de președintele Franklin D.Roosevelt, intitulat „New Deal”, condițiile economice s-au îmbunățit pentru populația Statelor Unite, indiferent de culoarea pielii acestora. De asemenea, un alt factor determinant a fost participarea afro-americanilor la operațiunile militare ale celui de-al Doilea Război Mondial, care au schimbat percepțiile populare referitoare la persoanele de culoare. Treptat, inclusiv presa de culoare a fost agreată în societate, întrucât ziarele fondate de afro-americani erau interzise.
Pe 23 octombrie 1945, Jackie Robinson, un jucător de la Black Kansas City Monarchs a semnat un contract cu Dodgers, care a reprezentat primul caz al unui jucător de culoare care a semnat cu o echipă din liga natională americană. Din 1947, aceasta a fost primul care a evoluat într-un meci oficial al campionatului albilor, la 63 de ani de la apariția ligii nationale americane de baseball. La scurtă vreme, Cleveland Indians i-a oferit un contract lui Larry Doby, un alt jucător de culoare de la Black Newark Eagles. Prima femeie de culoare care a semnat cu o echipă din afara Negro National League a fost Tony Stone, care a primit un salariu de 12.000 de dolari pe an. National Negro League a dispărut în 1948, din pricina datoriilor iar National American League a supraviețuit până în 1960, când a fost desființată. Oficial, din 1990 a fost deschis un muzeu dedicat ligilor de baseball pentru afro-americani.
Bibliografie
https://www.britannica.com/sports/Negro-league/The-Negro-leagues-gain-prominence
https://www.mlb.com/history/negro-leagues/history
https://www.nlbm.com/negro-leagues-history/
