EVENIMENTE INTERNE
– Cultură
* Șugag, jud. Alba: Consiliul Județean Alba și Centrul de Cultură „Augustin Bena”, în parteneriat cu Primăria Comunei Șugag și Biserica Ortodoxă Șugag, organizează o nouă ediție a obiceiului tradițional „Statu’ la vase în Lunea Paștelui”, cu începere de la ora 11:30. „Statu’ la vase în Lunea Paștelui” este un străvechi obicei tradițional, unic în țară, ce reunește atât sărbătoarea întemeierii unei familii, cât și sărbătorirea Sfintei Învieri a Domnului, obiceiul ale cărui origini se pierd în timp și în istoria acestor locuri
* Zorlențu Mare, jud. Caraș-Severin: Primăria și Consiliul Local al comunei organizează, în zilele de 6 și 7 mai, manifestări de sărbătorire a comunei Zorlențu Mare, localitate care poartă Hramul Învierii Domnului
■ În prima zi dedicată Rugii Satului, primarul comunei Zorlențu Mare, Marius Ișfan, alături de consilierii locali, invită zorlențenii și goștii lor să petreacă la Căminul Cultural, acolo unde vor întreține atmosfera artiștii cunoscuta artistă Mihaela Petrovici, acompaniată de formația Petrovici Band iar seara va fi completată de tinerii artiști Cristina Rotariu și Ion Alexandrescu
■ În a doua zi rezervată Zilelor Comunei Zorlențu Mare, Stana Stepanescu va oferi un recital pentru toți locuitorii Zorlențului, acompaniată de Banat Express și de acordeonistul Boji Ciobotin
– Sport
* Meciuri în Superliga de fotbal:
■ play-out – etapa a 8-a:
- AFC Hermannstadt – FC Politehnica Iaşi – ora 15:30, pe Stadionul Municipal – Sibiu
- AFC UTA Arad – FC U Craiova 1948 – ora 18:00, pe Arena ”Francisc Neuman” – Arad
■ play-off – etapa a 8-a:
- Universitatea Craiova – FCSB – ora 21:00, pe Stadionul ”Ion Oblemenco” – Craiova
* Au loc două turnee de tenis ITF la Bucureşti, unul feminin (CS Galaxy – Strada Olteţului, nr. 30) şi altul masculin (Centrul Naţional de Tenis – Bd. Pierre de Coubertin, nr. 11), din circuitul Romanian Tennis Series (6-12 mai)
– S-a întâmplat într-o zi de 6 mai
* Cu 424 de ani în urmă (1600) Mihai Viteazul l-a alungat de pe tron pe Ieremia Movilă şi a ocupat Moldova, realizând astfel prima unire politică a celor trei Țări Române. În hrisovul emis la Iaşi, la 27 mai 1600 Mihai Viteazul se intitula: „Io Mihai voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Româneşti şi al Ardealului şi al Moldovei”. La 21.X/1.XI.1599 Mihai Viteazul îşi făcuse intrarea triumfală în Alba Iulia, întreg teritoriul Transilvaniei trecând sub autoritatea sa în urma victoriei de la Şelimbăr, din 18/28.X.1599. Aceasta a durat doar câteva luni, până în septembrie 1600 (6/16)
* Sunt marcați 385 de ani (1639) de când era încheiată construirea bisericii „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, ctitorie a domnitorului Vasile Lupu (1634-1653), monument de o rară frumuseţe, cu faţadele integral îmbrăcate într-un decor de piatră sculptată şi aurită
* Acum 366 de ani (1658) avea loc târnosirea Bisericii Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Bucureşti, ctitoria domnitorului Constantin Şerban Basarab, actuala Catedrală Patriarhală. Patriarhul Macarie al III-lea al Antiohiei şi Mitropolitul Ştefan al Ţării Româneşti, înconjuraţi de un sobor de preoţi, în prezenţa ctitorului şi a familiei sale, au oficiat slujba de sfinţire cu Sfântul şi Marele Mir lăcaşul, care a devenit în 1668, Catedrală mitropolitană, iar din 1925 Catedrală Patriarhală. Monument de arhitectură dintre cele mai reușite ale secolului al XVII-lea, Catedrala și-a păstrat până astăzi caracteristicile și aspectul inițial, cu toate modificările suferite de-a lungul timpului
* Acum 233 de ani (1791), printr-un decret emis la această dată, Palatul Luvru (Louvre) din Paris a fost transformat în muzeu
* Acum 184 de ani (1840) a fost pus în circulaţie, în Marea Britanie, primul timbru poştal din lume, intrat în istorie sub denumirea de „Penny Black”. Pe el figura un portret al reginei Victoria. Penny Black a fost pus în vânzare pentru public la 1 mai 1840, dar nu a fost valabil pentru utilizare până la data de 6 mai. În ciuda acestui fapt, câteva exemplare Penny Black au fost utilizate înainte de această dată (6 mai), astfel de timbre fiind extrem de rare
* În urmă cu 136 de ani (1888) medicul Victor Babeş a efectuat primele vaccinări antirabice la Institutul Antirabic din Bucureşti, înfiinţat în 1887, al treilea din lume la acea dată (6/18)
* Se marchează 135 de ani (1889) de când Turnul Eiffel a fost deschis oficial pentru publicul vizitator. Inaugurat la 31 martie 1889, ca arc de intrare la Expoziția Universală (Exposition Universelle), organizată cu ocazia celebrării a 100 de ani de la Revoluția Franceză, Turnul Eiffel și-a atras la început critici din partea unor artiști și intelectuali francezi din pricina designului. Construcția este cea mai înaltă structură din Paris, măsurând 324 m, fiind unul din cele mai vizitate obiective turistice din lume. Ridicarea turnului a durat doi ani, două luni și cinci zile, reprezentând o demonstrație de inginerie franceză și definind un moment al erei industriale. Proiectul Turnului Eiffel, aparținând antreprenorului Gustave Eiffel, inginerilor Maurice Koechlin și Emile Nouguier și arhitectului Stephen Sauvestre, a fost câștigător dintr-o listă de 107 proiecte. Din 1980, monumentul a fost renovat, restaurat și readaptat pentru publicul tot mai numeros. Turnul Eiffel a primit în anul 2010 vizitatorul cu numărul 250.000.000. Are trei nivele: accesul publicului la primul și al doilea nivel se poate face atât pe scări, cât și cu liftul, în schimb accesul la ultimul nivel se face exclusiv cu liftul. Din 24 iunie 1964, Turnul Eiffel a fost încadrat în categoria monumentelor istorice și din 1991 face parte din Patrimoniul mondial UNESCO
* Acum 133 de ani (1891) Paulina Cruceanu (1865-1921), absolventă a Şcolii Superioare de Farmacie din Bucureşti, devenea prima femeie farmacist din România
* Tot cu 133 de ani în urmă (1891) a fost organizată prima expoziție filatelică din România, având caracter privat. A avut loc în casa lui Dimitrie C. Butculescu, președintele Societății Române de Timbrologie, constituită în luna aprilie a aceluiași an, la București
* Sunt marcați 125 de ani (1899) de când a început (până la 17/29.VII.1899), la Haga, prima Conferinţă Mondială pentru Pace, convocată la iniţiativa Rusiei. A fost abordată problema soluţionării paşnice a conflictelor internaţionale şi s-au semnat mai multe convenţii. Au participat 26 de state (printre care şi România) din Europa, America şi Asia. Din delegația română au făcut parte Alexandru Beldiman, ministru la Berlin, și Ion Papianu, agentul diplomatic de la Belgrad, semnează documentele cu rezerve (6/18)
* Se împlinesc 40 de ani (1984) de când a avut loc, la Palatul Sporturilor din Bucureşti, gala de adio a gimnastei Nadia Comăneci (Conner). Cu prilejul retragerii din activitatea competiţională, marea gimnastă a primit „Ordinul Olimpic” din partea preşedintelui Comitetului Internaţional Olimpic de la acea vreme, Juan Antonio Samaranch. Nadia Comăneci (n. 1961), multiplă campioană olimpică, prima gimnastă din lume căreia i s-a atribuit nota 10 într-un concurs (la Jocurile Olimpice de la Montréal/ Canada – 1976), este stabilită în SUA, din 1989. În 1999 a fost declarată, la Viena, „Sportiva secolului XX”. World Records Academy (Academia Recordurilor Mondiale) a omologat, în 2007, recordul reuşit de Nadia Comăneci la Jocurile Olimpice de la Montréal, adică şapte note 10 la o singură ediţie a JO
* Acum 34 de ani (1990) avea loc prima deschidere a frontierelor dintre România şi actuala Republică Moldova – „Podul de flori” de peste Prut. „Podul de Flori” este denumirea a două acțiuni ce s-au derulat pe malurile râului Prut la începutul anilor ’90. Cu această ocazie, pentru prima oară după cel de-Al Doilea Război Mondial, frontiera româno-sovietică a putut fi traversată fără acte. În mod simbolic, la aceste evenimente au fost lansate flori pe apa Prutului, de pe ambele maluri. Acest detaliu a dat numele manifestărilor respective. În cadrul primei acţiuni, care a avut loc pe 6 mai 1990, locuitorilor din România li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13:00 și 19:00, să treacă Prutul în Moldova Sovietică fără paşaport şi viză, la eveniment participând aproximativ 1.200.000 de oameni. De-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut, au fost create opt puncte de trecere: Miorcani – Pererita, Stânca – Costești, Iași – Sculeni, Ungheni – Pod Ungheni, Albița – Leușeni, Fălciu – Țiganca, Oancea – Cahul și Galați – Giurgiulești. Al doilea „Pod de Flori” s-a desfășurat pe 16 iunie 1991, de data aceasta, locuitorii din Moldova putând să treacă fără acte hotarul în România
* Sunt marcați 30 de ani (1994) de la inaugurarea oficială a tunelului de sub Canalul Mânecii (Eurotunelul), care a creat o legătură terestră între Europa şi Marea Britanie. Eurotunelul (considerat de experţi ca „lucrarea secolului XX”) are o lungime de 50,3 km şi este situat la o adâncime cuprinsă între 25 şi 45 de metri
* Într-o zi de 6 mai, acum 21 de ani (2003), a fost inaugurată, la Moscova, staţia de metrou aflată la cea mai mare adâncime, Park Pobedi (Piaţa Victoriei), care este construită la 90 de metri sub pământ
Aniversări – Comemorări
– Sfintele Paști (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)
– A II-a zi de Paști (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)
– „Ziua Maistrului Militar de Marină”; la 6 mai 1909 Regele Carol I emitea Înaltul Decret nr.1620 prin care consfințea constituirea corpului militar sub denumirea de „Maeștri de marină șefi de specialitate” – 115 ani
– 1836: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) Isidor Vorobchievici, preot, pedagog, dirijor de cor, folclorist, compozitor şi scriitor (m. 1903)
– 1871: S-a născut compozitorul şi folcloristul Grigore Teodosiu (m. 1941)
– 1888, 6/18: S-a născut Eugeniu Speranţia, jurist, filosof, sociolog, estetician, eseist, memorialist, poet, publicist şi profesor; este printre primii autori români care alcătuieşte o lucrare de filosofie şi sociologie a dreptului; fiul folcloristului Theodor D. Speranţia (m. 1972). NOTĂ: Unele surse dau ca dată nașterii exclusiv stilul nou 18 mai 1888
– 1894: S-a născut Filip Lazăr, compozitor şi pianist (m. 1936, la Paris) – 130 de ani
– 1905: S-a născut chimistul Gheorghe Claudiu Suciu; contribuţii în dezvoltarea, proiectarea şi testarea proceselor din industria petrolului; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1990)
– 1908: S-a născut istoricul Mihai Roller; colaborator apropiat al lui Iosif Chişinevschi, a îndeplinit funcţii pe linie de propagandă în aparatul Partidului Comunist; scrierile sale reprezintă o grosolană falsificare a trecutului ţării şi istoriei românilor; membru al Academiei Române din 1948 (m. 1958)
– 1908: S-a născut Ion Vlasiu, sculptor, pictor şi prozator (m. 1997)
– 1912: S-a născut medicul psihiatru, profesorul, chitaristul, poetul şi graficianul Eduard (scris și Edouard) Pamfil; a ctitorit psihiatria universitară timişoreană şi a creat psihiatria antropologică românească (m. 1994)
– 1922: S-a născut George Lăzărescu, istoric literar şi traducător de limbă italiană; a tradus din Petrarca, Leon Batista Alberti, Edmondo de Amicis, Alberto Moravia, Giulio Carlo Argan; a dat o versiune italiană a poemelor lui Ioan Alexandru (m. 2006)
– 1930: S-a născut Dorel Dorian, dramaturg, prozator şi eseist; fost deputat din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (1996-2004) (m. 2014)
– 1935: S-a născut artistul ceramist George Tiutin (m. 2013)
– 1938: S-a născut Mihail Mihailide, medic, ziarist și scriitor; director general și fondator al săptămânalului „Viața Medicală” și al Editurii „Viața Medicală Românească”
– 1941: S-a născut poetul, prozatorul şi gazetarul Paul Tutungiu
– 1943: S-a născut criticul literar Laurenţiu Ulici; director al revistei „Luceafărul” (1990-2000); vicepreşedinte (1993) şi preşedinte (1995-2000) al Uniunii Scriitorilor din România (m. 2000)
– 1943: S-a născut Octavian Iordăchescu, scenarist de televiziune, co-director al festivalului Cerbul de Aur şi fondator al Radio Vacanţa și unul dintre cei mai apreciați directori ai Televiziunii Române; între 1967 și 1984 a fondat și a condus ca redactor-șef postul Radio Vacanța, ce difuza o serie de emisiuni cu profil turistic, timp de 5 luni, în 5 limbi, pe tot litoralul românesc; în 1973 a fondat Programul III, Radio pentru Tineret; a fost scenarist al primului film de divertisment realizat după 1989, „Castelele lui Dracula”, film care a fost selecționat și apreciat în mod deosebit la Festivalul Internațional de la Montreux; a fost co-director al Festivalului Internațional „Cerbul de Aur” de la Brașov, între anii 1992 și 1994, producător la „Duminica în familie”, „Dănutz SRL”, dar și co-producătorul emisiunilor „Ne vedem la TVR”, „Hai-Hui”, „37 de grade Celsius”, „Femei de 10, Bărbați de 10″; a publicat volumul de proză scurtă „Aici, Radio – Vacanța, în 1977 și volumul de amintiri „Ion Vova cel cumplit”, în 2007 (m. 2021)
– 1946: A murit juristul Paul Negulescu; lucrări de istoria dreptului românesc, de drept constituţional şi de drept administrativ; membru de onoare al Academiei Române din 1936 (n. 1874)
– 1961: A murit Lucian Blaga, poet, dramaturg, filosof, eseist, traducător, jurnalist, profesor şi diplomat; membru titular al Academiei Române din 1936 (n. 1895)
– 1962: A murit Virginia Maria Andreescu-Haret, prima femeie-arhitect din România şi prima femeie din lume care a ajuns la gradul de arhitect inspector general; printre proiectele sale arhitecturale se numără: Palatul Tinerimea Română, Liceele „Dimitrie Cantemir” şi „Gheorghe Şincai” din Bucureşti, Biserica „Sf. Treime” din Bucureşti, primele blocuri din beton armat; nepoata pictorului Ion Andreescu (n. 1894)
– 1968: S-a născut artistul plastic și profesorul de istorie Gigel Bîrliba (m. 2020)
– 1978: A murit Ştefan Peterfi, botanist de naţionalitate maghiară din România; în paralel cu activitatea didactică la Universitatea din Cluj, a desfăşurat o intensă activitate ştiinţifică, consacrându-se în principal studiului algelor; membru titular al Academiei Române din 1963, vicepreşedinte al acestui for (1974-1978) (n. 1906)
– 1982: A murit baritonul Alexandru Alger; membru fondator al Operei Naţionale din Bucureşti (n. 1898)
– 1991: A murit regizorul de film Virgil Calotescu (n. 1928)
– 1994: A murit Moses Rosen, şef-rabinul Cultului Mozaic din România şi preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România în perioada iunie 1948 – mai 1994; fondator al „Revistei cultului mozaic din România” (1956); a desfăşurat o bogată activitate publicistică şi eseistică; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (n. 1912) – 30 de ani
– 1997: A murit Florian Potra, critic de teatru şi film, traducător (n. 1925)
– 2012: A murit Camilian Demetrescu (prenumele la botez – Paul Constantin), pictor monumentalist, sculptor, grafician, eseist, teoretician al artei, publicist şi filosof; membru fondator al UAP; exilat politic în Italia din 1969, a fost unul dintre criticii vehemenţi ai regimului Ceauşescu; s-a afirmat în Italia printre cei mai mari reprezentanţi ai artei religioase (nouă dintre tapiseriile sale decorează sala de audienţe a Suveranului Pontif) (n. 1924)
– 2014: A murit Mihai Sin (pseudonim: Mihai Bruda), prozator, eseist, publicist şi profesor; a realizat la Radio România Târgu-Mureş rubrica de actualitate culturală (n. 1942) – 10 ani
– 2018: A murit Ion Dodu Bălan, critic și istoric literar, folclorist, poet, prozator, publicist și profesor universitar; s-a îngrijit, aproape o jumătate de veac, de editarea operei lui Octavian Goga (n. 1929)
– 2018: A murit Ioan Munteanu, medic specialist în obstetrică-ginecologie și profesor; deschizător de drumuri în medicina românească în domeniile fertilizării in vitro și chirurgiei laparoscopice; la Clinica Universitară de Obstetrică-Ginecologie „Bega” din Timişoara, pe care a condus-o din 1987 până în 2008, au fost reușite pentru prima oară în România: fertilizarea in vitro (1995) și embriotransferul uman, realizări urmate de nașterea primului copil conceput prin fertilizare in vitro în România, pe 6 februarie 1996; a urmat primul embriotransfer la mamă purtătoare, primele sarcini multiple prin fertilizare in vitro (1997) și nașterea primului copil prin fertilizare in vitro la o mamă de 50 de ani (2001); membru de onoare al Academiei Române din 2004 (n. 1938)
– 2023: A murit Ioan (Ionică) Moldovan, violonist-instrumentist tradițional, conducător muzical și „primaș” al Tarafului Tradițional „Păunița” – Sângeorz-Băi, „Tezaur Uman Viu” din 2021 (n. 1944) – 1 an
EVENIMENTE EXTERNE
– Paris: Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se întâlneşte cu preşedintele chinez Xi Jiping
– Bruxelles: Forumul industrial al apărării UE – Ucraina
– Zagreb: În contextul celebrării a 75 de ani de existenţă a Consiliului Europei, secretarul general al CoE Marija Pejčinović Burić participă la lansarea volumului “75 Years of the Council of Europe”, autor fiind Reprezentantul Permanent al Republicii Croaţia la Consiliul Europei Vladimir Matek
– Kristiansand, Norvegia: Vicepreşedintele Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei, Bernd Vöhringer, susţine un discurs în deschiderea celei de-a V-a ediţii a Conferinţei privind Democraţia şi Drepturile Omului
– Macedonia de Nord: În perioada 6-9 mai, o delegaţie formată din 21 de membri a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, condusă de Alfred Heer, va observa alegerile parlamentare şi al II-lea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, alături de alţi observatori ai Adunării Parlamentare a OSCE, Parlamentului European şi ai Oficiului OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului
■ O conferinţă de presă comună este prevăzută pentru data de 9 mai 2024
– Paris: Vizita de stat a preşedintelui chinez Xi Jinping, care va fi primit de omologul său francez Emmanuel Macron (6 – 7 mai)
■ vizita de stat intervine cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări şi urmează vizitei preşedintelui Emmanuel Macron la Beijing şi Guangzhou în aprilie 2023
■ Pe agenda vizitei din Franţa: crizele internaţionale, în primul rând războiul din Ucraina şi situaţia din Orientul Mijlociu, aspectele comerciale, cooperarea ştiinţifică, culturală şi sportivă, acţiunile comune în faţa provocărilor globale, în special urgenţa climatică, protecţia biodiversităţii şi situaţia financiară a celor mai vulnerabile ţări
– Berlin: Președintele german Frank Walter Steinmeier îl primește pe omologul său din Bosnia și Herțegovina, Denis Bećirović
– Stockholm: Regele Frederik și Regina Maria ai Danemarcei vizitează Suedia în prima lor deplasare oficială în străinătate de când Frederik a urcat pe tron în ianuarie (6 – 7 mai)
– Oslo: Vizita de stat a Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, în Norvegia (6 – 7 mai)
– Ciad: Primul tur al alegerilor prezidențiale
– Lituania: Cancelarul Olaf Scholz îi vizitează pe soldaţii germani staţionaţi în această ţară
– Moscova: Șeful diplomației ruse Serghei Lavrov îl primește omologul său din Sierra Leone
– Madrid: Ministrul spaniol al economiei, Carlos Cuerpo, va vorbi la un eveniment despre Cartea albă privind e-business-ul transfrontalier
– Smolensk: Audierea în apel în dosarul opozantului rus Ilia Yashin
– Teheran, Iran: Vizita directorului Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, pentru a participa la o conferinţă nucleară şi pentru a se întâlni cu oficiali iranieni (6 – 7 mai)
– Dallas, SUA: Summit-ul de afaceri Statele Unite ale Americii – Africa (6 – 9 mai)
– Berlin: Al 8-lea summit anual privind soluțiile globale, cu participarea ministrului Economiei Robert Habeck, a lui Bill Gates și a altor personalități (6 – 7 mai)
– Berlin: Congresul partidului conservator german CDU (6 – 8 mai)
– Memphis, SUA: Proces federal împotriva ofițerilor de poliție acuzați de arestarea care a dus la moartea tânărului afro-american, Tire Nichols
– Roma: Jurnaliştii de la RAI se vor afla în grevă (6 – 7 mai)
– Paris: Conferința privind lupta împotriva antisemitismului
– Bamako, Mali: Faza națională a dialogului inter-malian (6 – 10 mai)
– Coquelles, Franța: Manifestări de marcare a 30 de ani de la inaugurarea Tunelului Mânecii
– Oświęcim, Polonia: Marșul celor Vii pentru comemorarea victimelor Holocaustului
– Paris: Vedete ale teatrului și cinematografiei precum Ariane Ascaride, Roschdy Zem, Ludivine Sagnier, Laurent Lafitte se numără printre nominalizații pentru cea de-a 35-a ediție a Nuit des Molières, care va avea loc la Folies Bergere. Seara, care răsplătește personalități din lumea teatrului francez, va fi găzduită de comediantul Caroline Vigneaux și difuzată pe canalul France 2
– New York: Gala anuală Met
– Madrid: Alegerea unui nou președinte al Federației Spaniole de Fotbal după scandalul Rubiales
– Tokyo: Box la categoria super-bantamweight – meciul dintre Naoya Inoue și Luis Nery
– Jeddah, Arabia Saudită: Fotbal – Campionatul Arabiei Saudite: Al Ahli – Al Hilal
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Holocaustului în Israel” (Yom HaShoah – Holocaust Remembrance Day); se comemorează anual, din 1979 (- 45 de ani), la iniţiativa Parlamentului israelian, în amintirea celor aproximativ şase milioane de evrei ucişi în timpul celui de-al doilea război mondial; data aleasă pentru această comemorare este legată de un moment eroic al Holocaustului: izbucnirea, în 1943, a revoltei în ghetoul din Varşovia, la 19 aprilie (27 Nisan, în calendarul ebraic); data aniversării acestui eveniment variază, în fiecare an, în funcţie de calendarul ebraic (în 2023 s-a marcat la 18 aprilie). NOTĂ: La 27 ianuarie se marchează „Ziua internaţională de comemorare a celor 6 milioane de evrei şi alte victime ale Holocaustului nazist” din timpul celui de-al doilea război mondial; a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU la 1.XI.2006 şi se marchează anual (la 27.I.1945 a fost eliberat, de către forţele aliate, lagărul de exterminare de la Auschwitz); în această zi, în Germania, se marchează anual, din 1996, pe bază de decret prezidenţial, o „Zi memorială consacrată victimelor nazismului”
– 1638: A murit Cornelius Jansen, filosof şi teolog olandez (iniţiator al curentului social-religios catolic ce-i poartă numele – jansenismul) (n. 1585)
– 1668: S-a născut scriitorul francez Alain-René Lesage, cel mai reprezentativ autor de comedii al epocii (m. 1747)
– 1758: S-a născut Maximilien Robespierre, om politic francez; figură centrală a Revoluţiei burgheze de la 1789 din Franţa; supranumit „Incoruptibilul” (credea în virtutea morală absolută); şef al guvernului revoluţionar (1793-1794); a instaurat dictatura iacobină; răsturnat în urma loviturii de stat din 27.VII.1794 şi ghilotinat (m. 1794)
– 1831: S-a născut (în Lituania) Samuel Isaac Joseph Schereschewsky (cunoscut sub numele de Joseph Schereschewsky), episcop anglican din Shanghai, China (1877 – 1884), misionar și renumit traducător (timp de 25 de ani a stat paralizat într-un scaun cu rotile, nu putea vorbi fără eforturi supraomenești și nu putea mișca decât două degete, dar i-a fost însă de ajuns pentru a duce la bun sfârșit o misiune incredibilă: traducerea Bibliei în limba chineză); a fondat Universitatea Sf. Ioan din Shanghai; în tradiţia episcopaliană și cea anglicană este aniversat la 15 octombrie ca unul dintre cei mai mari teologi ai Orientului (m. 1906)
– 1856: S-a născut psihiatrul austriac Sigmund Freud, întemeietorul psihanalizei (m. 1939)
– 1859: A murit Alexander von Humboldt, naturalist şi geograf german; a contribuit la dezvoltarea multor ramuri ale ştiinţelor naturii şi a pus bazele geografiei moderne (n. 1769) – 165 de ani
– 1862: A murit Henry David Thoreau, poet, eseist şi filosof american (n. 1817)
– 1868, 6/18: S-a născut Nikolai al II-lea, ultimul ţar al Rusiei (m. 1918; a fost executat, împreună cu familia sa, de către bolşevici, la Ekaterinburg/Ural). NOTĂ: La 17.VII.1998 a avut loc reînhumarea, la Sankt-Petersburg, a rămăşiţelor pământeşti ale ţarului şi ale familiei sale; pe 4 august 2000 Nicolae şi membrii apropiaţi ai familiei lui au fost canonizaţi de Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse drept Sfinţi Cuvioşi, ziua de prăznuire fiind 17 iulie
– 1868: S-a născut matematicianul sârb Mihailo Petrović; creator al metodei spectrale în algebră, aritmetică, calculul integral şi teoria funcţiilor; a stabilit metodele de studiu direct în ecuaţiile diferenţiale cu ajutorul figurilor geometrice; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (m. 1943)
– 1871: S-a născut Christian Morgenstern, poet, scriitor și traducător german (m. 1914)
– 1871: S-a născut chimistul francez Victor Grignard; a descoperit compuşii organomagnezieni micşti, cu numeroase întrebuinţări în sinteza organică; Premiul Nobel pentru Chimie în 1912, împreună cu conaţionalul său Paul Sabatier; membru de onoare străin al Academiei Române (1925) (m. 1935)
– 1880: S-a născut pictorul şi graficianul Ernst Ludwig Kirchner, reprezentant de seamă al expresionismului german; unul dintre fondatorii grupului „Die Brücke” (Podurile) (m. 1938, s-a sinucis)
– 1895: S-a născut Rudolph Valentino, actor de film american de origine italiană (m. 1926)
– 1898: S-a născut Jascha Horenstein, dirijor american de origine rusă (m. 1973)
– 1902: S-a născut Max Ophüls (Max Oppenheimer), regizor francez de teatru şi film (m. 1957)
– 1904: A murit chimistul britanic Alexander William Williamson; descoperirile sale cu privire la structura alcoolului şi eterilor i-au permis să clasifice componentele organice în diferite tipuri, în conformitate cu structura lor; a formulat conceptul echilibrului dinamic al reacţiilor chimice (n. 1824) – 120 de ani
– 1915: S-a născut (George) Orson Welles, regizor, scenarist şi actor de teatru şi film, producător american (m. 1985)
– 1919: A murit Lyman Frank Baum, poet american, dramaturg, actor şi producător independent de film; autorul cunoscutei cărţi pentru copii „Vrăjitorul din Oz” (n. 1856) – 105 ani
– 1921: S-a născut Erich Fried, poet şi eseist austriac; în 1938 emigrează şi se stabileşte la Londra; în perioada 1952-1968 este colaborator al BBC-ului pentru emisiunile în limba germană (m. 1988)
– 1924: A murit Carel Steven Adama van Scheltema, poet olandez (n. 1877) – 100 de ani
– 1929: S-a născut Paul Christian Lauterbur, chimist și radiolog american; împreună cu Peter Mansfield, a obținut, în 2003, Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină pentru contribuțiile în domeniul medicinei care au permis dezvoltarea tehnologiei imaginilor prin rezonanță magnetică nucleară (m. 2007) – 95 de ani
– 1932: S-a născut actorul rus Aleksandr Beliavski; în 1988 a fost desemnat artist meritoriu al Rusiei, iar în 2003, a fost numit Artist al Poporului din Rusia (m. 2012)
– 1941: S-a născut soprana bulgară Ghena Dimitrova (m. 2005)
– 1942: S-a născut baritonul american Richard Stilwell
– 1949: A murit Maurice Maeterlinck, scriitor belgian de limbă franceză, reprezentant de seamă al teatrului simbolist; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1911 (n. 1862) – 75 de ani
– 1950: A murit Daniel Ciugureanu, medic-chirurg și politician basarabean; unul dintre cei mai importanți luptători pentru reunirea Basarabiei cu România, a rămas în istorie drept „prim-ministrul întregitor al Basarabiei”; deputat în Sfatul Țării de la Chișinău (1917‑1918), prim-ministru al Republicii Democratice Moldovenești (1918), ministru pentru Basarabia în patru guverne ale României, deputat și senator, vicepreședintele Camerei Deputaților (1922-1923), vicepreședintele și președintele Senatului Regatului România Mare (1936-1937) (n. 1885). NOTĂ: Arestat la 5/6.V.1950, a murit – potrivit lui C.C. Giurescu – la 6.V.1950, la Turda, în timpul transportării foştilor demnitari spre penitenciarul Sighet; din evidențele securității ar fi murit la 19.V.1950, în închisoarea Sighet
– 1952: A murit (în Olanda) medicul şi pedagogul italian Maria Montessori (nume complet: Maria Tecla Artemisia Montessori); a devenit, la 10 iulie 1896, prima femeie medic din Italia; a creat o metodă specială de educare a copiilor mici, „Metoda Montessori”, înfiinţând peste tot în lume şcoli care aplicau metoda sa (n. 1870)
– 1953: S-a născut Tony Blair, om politic laburist britanic; fost premier al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în perioada mai 1997 – iunie 2007 şi lider al Partidului Laburist; a fost singurul premier laburist care a reuşit să câştige trei mandate consecutive (1997, 2001 şi 2005); în prezent este emisar special al cvartetului internaţional (SUA, Uniunea Europeană, Rusia şi ONU) pentru Orientul Mijlociu
– 1960: A murit Paul Abraham (sau Pál Ábrahám), compozitor ungar de operetă (n. 1892)
– 1961: S-a născut George Clooney, actor, producător, regizor de film şi scenarist american
– 1963: S-a născut balerina italiană Alessandra Ferri
– 1992: A murit Marlène Dietrich (nume la naştere: Marie Magdalene Dietrich), actriţă de film şi cântăreaţă americană de origine germană (n. 1901)
– 2004: A murit Barney Kessel, chitarist american de jazz (n. 1923) – 20 de ani
– 2013: A murit Giulio Andreotti, om politic italian, premier al Italiei în şapte mandate, de 26 de ori ministru, fost lider al democraţilor creştini, membru al parlamentului italian fără întrerupere între 1945 şi 1991, senator pe viaţă (din 1991); personaj controversat, acuzat în mai multe rânduri că a avut legături cu mafia siciliană (n. 1919)
– 2014: A murit Farley McGill Mowat, scriitor canadian (n. 1921) – 10 ani
– 2014: A murit William Harvey „Bill” Dana, inginer aeronautic și aerospațial american, pilot al Forțelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii, pilot de testare al NASA și astronaut (n. 1930) – 1 an
– 2015: A murit (în Jamaica) Errol Brown, cântăreț și compozitor britanic, solistul grupului „Hot Chocolate” (n. 1943)
– 2022: A murit Patricia Anne McKillip, scriitoare americană de fantezie și științifico-fantastic (n. 1948)
