Alternanța dintre zi și noapte este un fenomen care a fost explicat în diverse moduri de-a lungul istoriei, inițial de la mituri și legende până la teorii științifice moderne avansate. În multe mitologii antice, noaptea era personificată ca o zeitate sau o ființă cerească. De exemplu, în mitologia greacă, Nyx era zeița nopții, în timp ce în mitologia nordică, Nótt a personificat această schimbare a luminii pământului. Aceste interpretări mitologice au încercat să dea sens alternanței dintre zi și noapte înainte de înțelegerea științifică a fenomenului. Odată cu progresul astronomiei și fizicii, aceste explicații au fost înlocuite cu teorii bazate pe observații și modele științifice. Existența nopții este un fenomen complex și cu multiple fațete, cauzat în principal de rotația Pământului pe axa sa.
Pământul se rotește de la vest la est pe un ciclu de 24 de ore, ceea ce face ca diferite părți ale planetei să fie expuse la Soare în diferite momente ale zilei. Când o parte a Pământului se confruntă cu Soarele, acea regiune experimentează ziua; când este orientată în direcția opusă, este scufundată în întuneric.
Înclinația axei Pământului, de aproximativ 23,5 grade față de orbita sa în jurul Soarelui, joacă, de asemenea, un rol important în variabilitatea lungimii zilei și nopții de-a lungul anului. Această înclinaţie este responsabilă de anotimpuri și de variația duratei luminii solare pe care o primește fiecare emisferă în diferite perioade ale anului.
Dincolo de simpla rotație a Pământului, comportamentul altor corpuri cerești afectează și percepția noastră asupra nopții. Lumina stelelor, deși slabă în comparație cu cea a Soarelui, oferă o formă de iluminare pe timp de noapte. Acest fenomen este cel mai vizibil în zonele cu poluare luminoasă scăzută, unde cerul nopții poate oferi priveliști impresionante ale Căii Lactee.
Adevărul este că noaptea nu este doar un fenomen astronomic, ci are și implicații pentru viața de pe planeta noastră. Multe specii de animale sunt adaptate să trăiască și să vâneze în întuneric. Aceste adaptări includ simțuri intensificate, cum ar fi vederea pe timp de noapte, auzul ascuţit și utilizarea ecolocației.
Pentru oameni, noaptea și întunericul au un impact asupra ciclului circadian, ceasul biologic intern care reglează somnul și alte funcții fiziologice. Expunerea la lumină artificială noaptea poate perturba acest ciclu, cauzând probleme de sănătate, precum insomnie, oboseală și tulburări de dispoziție. În plus, noaptea oferă beneficii ecologice, precum reducerea temperaturii după căldura zilei, ceea ce ajută la echilibrarea climatului global. De asemenea, permite polenizarea nocturnă de către unele artropode și mamifere, cum ar fi liliecii, precum și dispersarea semințelor, procese care contribuie în mare măsură la menținerea biodiversității. (www.20minutos.es – 2 iunie)/rcostea
RADOR RADIO ROMÂNIA (6 iunie)
