Cel mai mare summit organizat în sprijinul Ucrainei de la invadarea acesteia de către Rusia în februarie 2022, după cum subliniază Liberation, s-a încheiat cu un acord semnat de 80 de țări, prin care se stabilește că integritatea teritorială a Ucrainei trebuie să fie baza oricăror negocieri de pace cu Rusia, potrivit Associated Press. Însă, după cum constată CNN, acest acord final al summitului desfășurat în Elveția în weekendul care tocmai s-a încheiat, a fost respins de o serie de puteri cheie. India, Arabia Saudită, Africa de Sud și Emiratele Arabe Unite, toate având relații comerciale importante cu Rusia în calitate de membri ai grupului economic BRICS, au participat la reuniune, dar nu au fost de acord să semneze declarația comună, detaliază CNN. Rusia a ridiculizat evenimentul de la distanță, nefiind invitată, iar decizia Chinei de a sta deoparte a fost un semnal clar că summitul nu-și va atinge obiectivul de a convinge țările importante din așa-numitul „Sud global” să participe la izolarea Rusiei, observă și Reuters. Rusia și liderii săi „nu sunt pregătiți pentru o pace justă”, a acuzat duminică președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, la sfârșitul summitului din Elveția. El a subliniat că Rusia poate negocia pacea și „mâine, dacă se retrage de pe teritoriul nostru”, notează La Libre Belgique. Ziarul belgian amintește că Vladimir Putin s-a declarat pregătit pentru negocieri, dar condițiile puse de el sunt inacceptabile pentru Kiev, pentru că ar echivala cu predarea și abandonarea unor teritorii recunoscute ca fiind ucrainene de comunitatea internațională. La rândul său, Kremlinul a insistat, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, că ucrainenii ar face bine să reflecteze la cele mai recente propuneri de pace ale preşedintelui Putin, o afirmație văzută ”aproape ca un ultimatum pentru Ucraina”, după cum notează BBC.
Între timp, apar noi date despre cooperarea tot mai strânsă dintre Moscova și Phenian. Putin urmează să viziteze Coreea de Nord săptămâna aceasta, iar călătoria sa care va fi prima după iulie 2000, va stârni preocupări din partea SUA și a partenerilor lor cu privire la transferurile de arme care au ajutat Kremlinul în atacul său asupra Ucrainei, notează Time. Potrivit revistei americane, autoritățile sud-coreene au detectat cel puțin 10.000 de containere transportate din Coreea de Nord în Rusia, care ar putea conține până la 4,8 milioane de obuze de artilerie asemănătoare celor pe care Putin le-a folosit în bombardamentele asupra Ucrainei. În schimbul munițiilor, Rusia a trimis în Coreea de Nord tehnologie, pentru a o ajuta în planurile sale de a desfășura o serie de sateliți spion, precum și arme convenționale, cum ar fi tancuri și avioane, mai notează Time.
În tabăra NATO, ”Ungaria obține o derogare pentru nu acorda sprijin militar Ucrainei”, constată Le Monde, remarcând totodată îngrijorările existente cu privire la această abatere de la principiul consensului predominant în organizație. ”După Uniunea Europeană, urmează ca și partenerii din Alianța Nord-Atlantică să fie iritați de atitudinea Ungariei. În contextul în care aliații pun la punct pachetul de ajutor pe care NATO dorește să îl ofere Kievului la summitul organizației militare de la Washington, din 9-11 iulie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a luat o decizie în favoarea Ungariei care, pe termen lung, nu poate rămâne fără consecințe”, comentează Le Monde, avertizând asupra riscului unui precedent.”Pe măsură ce conflictul persistă, este plauzibil să-ți imaginezi că și alți aliați își pot schimba orientarea politică și că ar putea solicita derogări”, explică Le Monde. Pe de altă parte, cotidianul francez constată că ”Budapesta a prins gustul blocajelor”, iar „acest lucru autorizează Ungaria să aibă pretenții tot mai mari”, după cum remarcă un diplomat. ”Va permite această derogare ca Ungaria să ridice și toate celelalte obiecții, cum ar fi refuzul de a sprijini numirea următorului secretar general?” se întreabă o sursă NATO preluată de Le Monde, care amintește că ”În timp ce douăzeci și nouă de aliați îl susțin deja pe olandezul Mark Rutte pentru acest post, Ungaria îl sprijină, alături de România, pe actualul președinte român, Klaus Iohannis. Doar Slovacia nu și-a făcut cunoscută opțiunea încă”, mai notează cotidianul francez.
Refuzul României de a elibera vize delegației ruse în vederea participării la reuniunea Adunării Parlamentare a OSCE, care se va desfășura la sfârșitul lunii iunie nu a rămas fără reacții în presa rusă. ”România nu a permis delegațiilor Rusiei și Republicii Belarus să participe la sesiunea Adunării Parlamentare a OSCE”, titrează Tass. Preluând declarațiile secretarului de presă al Ministerului de Externe al României, Radu Filip, agenția rusă notează, printre altele, că ”decizia părții române se bazează „pe poziția binecunoscută și consecventă a României față de Federația Rusă” în contextul operațiunii militare speciale desfășurate de Federația Rusă în Ucraina”. Interfax preia mesajul postat pe pagina sa de Telegram de senatorul rus Grigori Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri internaționale a Consiliului Federației: ”o notă din partea Ministerului român de Externe a fost trimisă către noi, țară cofondatoare a acestei organizații. Se spune că, ținând cont de războiul din Ucraina, niciunul dintre membrii delegației Federației Ruse nu va primi vize și nu va avea voie să intre în țară”, mai scrie Karasin. ”Nu mai are niciun rost ca Rusia să rămână în Adunarea Parlamentară a OSCE”, a transmis, la rândul său, deputatul rus Leonid Sluţki, citat de Interfax. ”Consider că situația cu privire la sesiunea OSCE din România actualizează reluarea discuției despre oportunitatea prezenței în continuare a delegației permanente a Adunării Federale a Rusiei în această organizație. Dacă se continuă discriminarea de proporţii în eliberarea vizelor, dacă nu suntem auziţi și nu se doreşte să fim auziţi, nu are niciun rost să mai rămânem în componenţa unei astfel de Adunări”, a declarat Sluțki, remarcând că ”nu este prima manifestare de acest gen din partea statelor membre occidentale”, ”în 2022, Marea Britanie și Polonia au refuzat să elibereze vize pentru delegația din Rusia la sesiunea Adunării Parlamentare a OSCE”, a mai spus deputatul rus, citat de Interfax. (Carolina Ciulu)/cciulu/denisse
