Se discută tot mai mult la nivel european despre o lărgire a ofertei alimentare pentru consumatori, despre rolul tot mai important pe care îl vor juca insectele ca parte a unei alimentații mai sănătoase și mai durabile, precum și beneficiile pentru mediu în anii următori. Dar multe temeri au apărut în rândul cetăţenilor Europei legate de obligativitatea introducerii acestora în alimentaţie sau despre nepotrivirea lor pentru consumul uman.
Context
După ce UE a aprobat în ianuarie 2023 mai multe produse derivate din insecte pentru consumul uman, un val de dezinformare a lovit multe state membre, răspândind în mare parte panica nejustificată și acuzând Bruxelles-ul de cele mai rele comploturi. Din ianuarie, trei narațiuni principale de dezinformare au putut fi identificate în fake news-uri detectate despre UE și insectele comestibile, arată European Digital Media Observatory (EDMO), după o cercetare efectuată la nivel european:
– Prima și cea mai răspândită susține că cetățenii UE vor mânca insecte chiar și împotriva voinței lor, deoarece insectele vor fi ascunse în produsele fără o etichetare corectă;
– A doua, legată de prima în unele teorii ale conspirației, este despre insectele care sunt otrăvitoare și nepotrivite pentru consumul uman;
– A treia – răspândită și pornită în special în statele baltice – este legată de dezinformarea legată de războiul din Ucraina și susține că cetățenii UE sunt obligați să mănânce insecte deoarece nu mai există suficientă hrană ca urmare a războiului și a sancțiunilor împotriva Rusiei.
Temerile şi dezinformările menționate mai sus au explodat în multe dintre țările UE.
În Slovacia, de exemplu, autoritățile au trebuit să dezmintă informația potrivit căreia făina din greieri a fost deja adăugată în secret în pâine.
În Germania, EDMO – European Digital Media Observatory și partenerii săi au detectat știri false care susțin că UE nu a impus cerințe de etichetare pentru posibile reacții alergice sau etichetarea se va face doar folosind nume latine, astfel încât oamenii să nu conștientizeze ingredientele reale, care ar consta în insecte sută la sută şi nu ar conţine produsul de pe ambalaj: este cazul unei reclame la ciocolată, „Ganze Grille”/ „Greiere Întreg”, o imagine care susţine că o ciocolată ar avea conţinut sută la sută din greieri şi nu ar avea niciunul din ingredientele specifice unei ciocolate.
Informații similare au fost detectate în Franța, Spania, Italia, Danemarca, Olanda, Polonia, Ungaria, Austria, Letonia, Estonia, Lituania, Belgia, Finlanda și Norvegia.
Ministrul maghiar al Agriculturii, István Nagy, a ieșit public cu o declarație în care a precizat că Ungaria a fost singurul stat membru care nu a susținut decizia UE și a menționat că Ministerul Agriculturii va modifica regulamentul național de etichetare a alimentelor pentru a oferi consumatorilor informații autentice și exacte. „Produsele care conțin proteine din insecte pot fi clar distinse și separate pe rafturile magazinelor. Ingredientele vor fi vizibile pe ambalaj, iar aceste produse vor trebui amplasate separat pe rafturile din magazine”, a anunţat ministrul, citat de 24.hu.
Verificare
Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), insectele ca alimente vor juca un rol principal în abordarea numeroaselor probleme cu care ne confruntăm în prezent și ne vom confrunta și în viitor. Este vorba, printre altele, de creșterea costului proteinelor animale, insecuritatea alimentară, presiunile asupra mediului, creșterea populației și creșterea constantă a cererii de proteine în rândul claselor de mijloc. Insectele se găsesc în abundență peste tot în lume. Sunt bogate în proteine și reprezintă mai puțin de 1% din amprenta de carbon a animalelor. Sunt alternativa alimentară ideală care facilitează trecerea la o alimentație sănătoasă și durabilă și contribuie în mod pozitiv nu numai la sănătatea noastră, ci și la cea a mediului și, prin urmare, a viitorului nostru – arată concluziile cercetătorilor. Deși în Europa sunt încă un subiect tabu, felurile de mâncare bazate pe insecte sunt consumate de foarte mult timp în multe regiuni ale lumii şi chiar în multe ţări europene.
În viitorul apropiat, muştele, greierii şi viermii de mătase ar putea face parte din alimentaţia de zi cu zi. Cel puţin asta consideră Comisia Europeană, care a anunţat, recent, că a solicitat Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (European Food Safety Authority – EFSA) o cercetare cu privire la siguranţa consumului de insecte. Ulterior, EFSA a apreciat că folosirea insectelor ca sursă de hrană şi nutreţ are importante beneficii de mediu, economice şi de securitate alimentară, prin prisma faptului că fermele de insecte ar duce la emisii mai mici de gaze cu efect de seră şi amoniac decât cele de bovine sau porcine şi la o eficienţă mai mare în conversia furajelor în proteine, dar şi prin faptul că, pornind de la modelul asiatic, insectele ar putea reprezenta o bună sursă de proteine de calitate pentru om.
După ce Comisia Europeană a anunţat că lucrează la revizuirea legislaţiei referitoare la „alimentele noi”, dorindu-se introducerea în alimentaţia umană a insectelor, ca sursă de proteine, anunţul i-a intrigat pe unii nutriţionişti. Nutriţionistul român Marius Călinici crede că, nu întâmplător, discuţia despre introducerea insectelor în alimentaţia europenilor a apărut cam în acelaşi timp cu „asaltul” asupra cărnii procesate, fie că vorbim despre cea de pui, porc, vită sau alte surse convenţionale de carne folosite în alimentaţie. „În momentul de faţă, pentru mine, ca nutriţionist de formaţie clasică, apare problema: de ce se fac aceste viraje. Admit ideea că în spatele consumului de anumite tipuri de carne sunt interese economice şi politice, dar problema e că argumentele medicale invocate sunt bazate în primul rând pe afirmaţii, şi mai puţin pe dovezi”, spune el într-un interviu pentru publicaţia „Adevărul”. „Sunt cel puţin trei întrebări pe care trebuie să ni le punem şi la care nu ni se oferă, deocamdată, nici un răspuns: se cunoaşte suficient despre potenţialul alergen al acestor surse de proteine din insecte? Dacă am rezerve referitoare la organismele modificate genetic, nu ar trebui să am rezerve şi referitor la aceste surse neconvenţionale de proteine? Şi, nu în ultimul rând, s-a gândit cineva la problemele mari de conflict cu valorile fundamentale legate de obiceiurile alimentare ale populaţiei europene?” – se întreabă nutriţionistul.
https://adevarul.ro/stiri-locale/zalau/cat-de-sanatos-este-sa-mancam-insecte-riscurile-1666186.html
Argumentul că astfel de alimente sunt consumate deja în ţările asiatice nu este, în opinia specialistului, unul solid, întrucât acolo necesitatea de a apela la această sursă de proteine a apărut cu mult timp în urmă, ca expresie a lipsei surselor convenţionale de proteine – ceea ce nu este cazul în Europa – şi adaptarea organismului s-a produs treptat. „Organismul nostru nu ştiu dacă dispune de echipamentul enzimatic adecvat. Nu în ultimul timp, trebuie să ne gândim şi la impactul psihic al unui astfel de viraj”, spune Marius Călinici, apreciind că, în calitatea sa de specialist în nutriţie, are „foarte mari rezerve” faţă de oportunitatea introducerii insectelor în alimentaţia europenilor. „Sunt nesigure, iar ceea ce nu este sigur, este potenţial periculos”, conchide el.
Regulile UE sunt însă foarte stricte în acest domeniu. Astfel, orice aliment este cercetat și evaluat, aşa cum am precizat mai sus, de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), înainte să fie disponibil în magazine. Oamenii de știință din cadrul acestei autorități analizează strict pe baza unor dovezi științifice dacă alimentul în cauză este sau nu periculos pentru oameni – precizează experţii EFSA. UE s-a angajat în mod ferm să asigure transparența din acest punct de vedere. De asemenea, proiectul de act legislativ stabilește cerințele de etichetare pentru produsele alimentare care vor conține acest tip de „alimente noi”. Această cerință se adaugă prevederilor regulamentului privind etichetarea. Pe scurt, consumatorii pot avea încredere că, odată ce aceste produse apar pe rafturile din supermarketuri, vor fi etichetate în mod clar, informând consumatorul cu privire la conținutul exact al produselor pe care le cumpără.
https://ec.europa.eu/newsroom/sante/items/712990/ro
Comisia Europeană a ţinut să clarifice faptul că oamenii nu vor fi obligați să consume insecte. Decizia rămâne la latitudinea fiecărui individ. Aceste reglementări doar permit comercializarea produselor pe bază de insecte în țările care fac parte din Uniunea Europeană, dar nimeni nu este obligat să le folosească. „Este la latitudinea consumatorilor să decidă dacă vor să mănânce insecte sau nu. Utilizarea insectelor ca sursă alternativă de proteine nu este nouă. Insectele sunt consumate în mod regulat în multe părți ale lumii”, scrie pe site-ul oficial al Comisiei Europene.
Astfel, la momentul actual, EFSA evaluează o serie de dosare privind „alimentele noi”, iar produsele care pot fi autorizate în următoarele luni sunt diverse: de la semințe de chia sau rapiță la microalge sau insecte. Aceste produse sunt considerate alimente noi pentru că până la momentul intrării în vigoare al primului Regulament pentru alimentele noi, în 1997, nu erau produse sau folosite la nivelul Uniunii Europene. Ulterior, Comisia a adoptat şi un act legislativ privind utilizarea „alimentelor noi” în scop alimentar, 1 ianuarie 2018, actualizat la 1 iunie 2021.
Pentru ca o insectă să ajungă aliment, procesul de autorizare arată astfel: mai întâi, este elaborat un dosar științific și trimis către Comisia Europeană, apoi, acesta este evaluat de către EFSA, care adoptă o opinie științifică, iar în cele din urmă este autorizat de statele membre și inclus pe lista de alimente noi autorizate la nivel european.
https://mindcraftstories.ro/stiinta/insectele-vor-intra-in-meniul-europenilor/
Pentru hrana umană, chiar și înaintea intrării în vigoare a Regulamentului pentru „alimente noi” („novel food”), la 1 ianuarie 2018, actualizat. anumite state membre au acceptat comercializarea produselor pe bază de insecte la nivel național, ca o măsură tranzitorie – cu condiția ca aceste produse alimentare să respecte normele de igienă și siguranță valabile la nivelul Uniunii Europene. Primele state care au acceptat comercializarea au fost Belgia, Danemarca, Finlanda și Olanda. Recent, acestora li s-au alăturat Cehia, Suedia, Estonia și Lituania. State precum Suedia sau Lituania și-au reevaluat şi ele interpretarea statutului de aliment nou al insectelor și permit comercializarea pe piața națională a produselor pe bază de insecte. „Aceste state oferă posibilitatea producătorilor locali să-și comercializeze produsele la nivel național cu două condiții: produsele să se afle deja pe piața națională a unui alt stat UE și să fie parte dintr-un dosar în curs de evaluare la nivelul EFSA” – afirmă oficialitățile.
Există diverse studii pe tema utilizării proteinelor sau lipidelor extrase din insecte în alimentația umană. De exemplu, cercetătorii de la Universitatea din Gent, Belgia, au evaluat potențialul utilizării lipidelor din insecte ca substitut parțial de unt în gofre belgiene, demonstrând că uleiul de insecte poate substitui până la 25% din cantitatea de unt utilizată. Datorită conținutului ridicat de proteine și aminoacizi esențiali, insectele pot contribui la înlocuirea ocazională a produselor pe bază de carne. „De exemplu, 100 de grame de insecte pot conține în jur de 60 de grame de proteine – aproape de trei ori mai mult decât 100 de grame de piept de pui”, explică specialiştii consultaţi de Comisia Europeană. „Scopul nu este însă înlocuirea cărnii sau a produselor animale din dieta umană, ci diversificarea surselor de hrană”. Făina de greieri este mai sănătoasă, mai susţin studiile pe care s-a bazat decizia Comisiei Europene. Acest aliment conține 70 de grame de proteină și aproape 10 de fibre pe suta de grame, având un conținut redus de carbohidrați, de doar jumătate de gram. Prin comparație, făina de grâu conține doar 10 grame de proteine și 76 de carbohidrați tot la suta de grame.
Un alt domeniu important este utilizarea insectelor în industria farmaceutică, în principal pentru extragerea de substanțe cu rol antibacterian sau antiviral. Insectele conțin chitină, o substanță folosită pentru oprirea sângerărilor sau ca agent antibacterian, spun studii farmaceutice. De asemenea, studii recente confirmă amprenta de mediu redusă a creșterii insectelor. În funcție de tehnologia folosită, amprenta insectelor poate fi până la jumătate din cea a cărnii de pui sau a produselor din soia. Avantajele principale ale creșterii insectelor sunt suprafața scăzută necesară construcției unei ferme – deoarece aceste ferme sunt dispuse vertical – și cantitatea infimă de apă folosită, pentru că aceste specii obțin apa necesară din hrana pe care o consumă.
Poate pentru europeni este ciudat, dar oamenii din Africa, Asia și America Latină consumă insecte zi de zi, un obicei alimentar păstrat încă din cele mai vechi timpuri. În prezent, peste două miliarde de oameni mănâncă insecte ca parte din alimentația lor zilnică, fiind recunoscute pentru consum uman aproximativ 1.900 de specii. Și Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO), care aparține Națiunilor Unite, sprijină consumul de insecte, promovând un ghid pentru antreprenorii interesați de fermele de greieri, una dintre cele mai consumate insecte pe mapamond.
Conform experților Națiunilor Unite, populația planetei poate atinge zece miliarde de oameni în jurul anului 2050. Prin urmare, nevoia de a produce suficientă hrană pentru încă două miliarde de oameni este urgentă. Pe lângă sistemele agricole existente, este clar că va fi nevoie și de unele noi și inovative, precum cultivarea algelor sau creșterea insectelor. Decizia Uniunii Europene e doar un prim pas în această direcție.
Concluzie
UE nu impune folosirea obligatorie a „alimentelor noi”, printre care insectele sau unele soiuri de
seminţe, în meniul cetăţenilor europeni. A emis o reglementare care să diversifice consumul, producerea şi comercializarea unor produse alimentare care să constituie o sursă alternativă alimentară de proteine la nivel european, dar şi o potenţială extindere a ofertei alimentare şi o lărgire a marjei de a satisface nevoile de a alimenta o populaţie în creştere la nivel mondial. În curs de autorizare este și folosirea proteinelor din insecte în furajele pentru păsări și porci, două dintre cele mai importante piețe din domeniul creșterii animalelor la nivel mondial.
Practic, insectele care fac acum parte din așa-zisa listă a „alimentelor noi” autorizate pentru consum în Uniunea Europeană se aduagă unei alte liste pe care au fost incluse de-a lungul anilor fructe, legume și alte tipuri de mâncăruri considerate „exotice” şi care, istoric vorbind, n-au făcut parte din dieta tradițională a europeanului de rând, dar care sunt acceptate şi consumate la scară largă în dietele europenilor şi nu dăunează sănătăţii şi corpului uman.
RADOR RADIO ROMÂNIA
