Celebrul lider mongol a lăsat o amprentă genetică foarte puternică la nivelul cromozomilor masculini ai populaţiei actuale, dar se pare că nu este singurul.
Milioane de bărbaţi poartă genele lui Ginghis Han, fertilul lider mongol din secolul 11, care a decedat în 1227. Cercetătorii au identificat recent alte zece persoane care şi-au pus amprenta în mod similar asupra populaţiilor actuale. Studiul relevă factori sociopolitici care au dus la astfel de genealogii, dar identitatea precisă a acestor bărbaţi rămâne necunoscută.
Cazul lui Ginghis Han este cel mai bine fundamentat, o lucrare din 2003 demonstrând că 8% din populaţia masculină a 16 popoare asiatice (0.5 % din populaţia masculină la nivel mondial) are în comun secvenţe de cromozomi aproape identice. Variaţiile din ADN-ul acestora au arătat că linia de descendenţă a început cu 1.000 de ani în urmă în Mongolia.
Ginghis Han a devenit celebru prin faptul că a avut sute de urmaşi direcţi, dar studiul descendenţei după cromozomul Y identifică o singură linie paternă la nivelul unui arbore genealogic mult mai mare şi pentru ca aceasta să devină o moştenire genetică durabilă este nevoie de mai multe generaţii răspândite pe o arie geografică largă.
„Mulţi bărbaţi se întâmplă să aibă mulţi fii. Dar ceea nu se întâmplă prea des este ca aceşti fii să aibă la rândul lor la fel de mulţi urmaşi. Astfel de linii genealogice au fost posibile doar în acele sisteme sociale care le permiteau bărbaţilor să aibă copii cu mai multe femei, în special liderilor.” – spune cercetătorul principal, Mark Jobling, de la Universitatea Leicester, care realizează studiul alături de Patricia Balaresque de la Universitatea din Toulouse.
Geneticienii au mai identificat până acum alte două linii de descendenţă foarte puternice (în total sunt zece) în afară de cea începută de Ginghis Han: una care a început în China cu liderul Giocangga, decedat în 1582, şi care a dat naştere dinastiei Qing şi o alta aparţinând dinastiei Uí Néill din Irlanda.
Descendenţii acestor trei genealogii prolifice se pare că au migrat spre vest, probabil urmând ruta Drumului Mătăsii şi au procreat activ în zonele unde s-au instalat. Unele urme conduc până la nivelul anului 850, dar mai este nevoie de cercetări pentru a determina exact acest lucru. Obţinerea de ADN este singura soluţie pentru a aduce o dovadă certă.
„Căutarea acestor legături este fascinantă. Până acum, totul s-a desfăşurat prin conexiuni şi raţionamente. Ceea ce sperăm este că la un moment dat vom găsi mormântul lui Ginghis Han sau rămăşiţele acestuia, pentru a avea un reper fizic.” – au precizat autorii studiului.
Sursa: www.nature.com
Traducerea şi adaptarea: Bianca Ioniţă
