STOP CORONAVIRUS DISINFORMATION – Raport privind acțiunile de dezinformare și a efectelor acestora în România

Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI), în cadrul LARICS (Laboratorul pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică), în cooperare cu Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii, a lansat raportul de cercetare STOP CORONAVIRUS DISINFORMATION în cadrul unui eveniment organizat la Casa Oamenilor de Știință din București.

Raportul are ca obiectiv oferirea unei imagini de ansamblu asupra campaniilor de dezinformare legate de pandemia de COVID-19 și modul în care acestea au fost percepute de public.

Moderată de jurnalistul Lucian Mîndruţă, dezbaterea pe tema campaniilor de dezinformare a fost susținută de:

  • Sandeep Paul, Press attache Ambasada Statelor Unite ale Americii în România
  • Prof. Univ. Dr. Alina Bârgăoanu, Expert în cadrul grupului la nivel înalt pentru combaterea ştirilor false al Comisiei Europene și decan al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA
  • Col. dr. Valeriu Gheorghiță, coordonator al Campaniei Naționale de Vaccinare
  • Prof. Univ. Dr. Dan Dungaciu, Director ISPRI
  • Conf. Univ. Darie Cristea, ISPRI, Director CCSL din cadrul LARICS
  • Dr. Lucian Dumitrescu, cercetător ISPRI, coordonator LARICS

Înregistrarea evenimentului poate fi urmărită aici.

STOP CORONAVIRUS DISINFORMATION urmărește rolul publicului, dar și sursele de informare ale acestuia, analizează opinia publică la restricții, detaliază mizele și efectele Războiului informațional pe tema vaccinării împotriva COVID-19, nuanțează narațiunile de sănătate ale Chinei și ale Federației Ruse în raport cu Occidentul, explică cadrul propagandei Chinei și a Rusiei în pandemia de coronavirus și concluzionează de la general la particular.  

Raportul integral STOP CORONAVIRUS DISINFORMATION este disponibil aici.

Raportul răspunde succint la întrebări precum “Cum comunicăm, cum răspundem și cum combatem știrile false”? și aflăm astfel că “După un an și jumătate de comunicare de criză și luptă împotriva fake-news-ului, fie el intenționat sau spontan, actuala etapă a pandemiei, raportat la profilul ei social și medical (atât național, cât și global), are anumite caracteristici care trebuie avute în vedere în continuarea campaniei de comunicare.”

Astfel, tipul de răspuns comunicațional trebuie adecvat contextului pandemic actual, iar obiectivele de comunicare trebuie aliniate interesului public:

  1. Asigurarea publicului că statul va aborda doar restricțiile absolut necesare pentru controlul pandemiei.
  2. Publicului trebuie să i se explice că incoerențele între măsurile medicale și de ordine publică luate la începutul pandemiei, respectiv în momentul actual vin de fapt din evoluția cunoașterii asupra virusului și pandemiei – pe măsură ce cunoaștem mai bine situația și avem mai multe instrumente medicale, putem acționa mai focalizat și cu mai multă eficiență.
  3. Explicarea faptului că vaccinurile sunt într-o continuă perfecționare, în ideea de a acoperi alte mutații posibile ale virusului.
  4. Un obiectiv important al comunicării ține de explicarea faptului că vaccinarea este eficientă dacă se vaccinează un procent foarte mare de populație într-o perioadă limitată de timp, doar astfel asigurându-se stoparea circulației/înmulțirii virusului. Vaccinarea este o soluție colectivă, nu una individuală.

In ceea ce privește combaterea fenomenului de fake news privind gestionarea pandemiei, în raport se pune accent pe:

  • Campanii de dezinformare/manipulare vs. fake news spontan
  • Stirile false sau elementele de știri false care speculează imprecizii, lacune, greșeli de comunicare sau lipsă de transparență din partea autorităților. Acestea trebuie abordate imediat, acest lucru putând restaura ușor încrederea publicului în efortul antipandemic.
  • Analiza de conținut asupra narațiunilor critice la adresa programului de gestionare a pandemiei. Aceasta va permite identificarea punctelor slabe ale comunicării publice în vederea pregătirii răspunsului.
  • Organizarea de cercetări sociologice (cantitative/calitative) pentru identificarea prezenței în opinia publică a narațiunilor conspiraționiste în legătură cu percepția întregii situații legate de pandemie, cu ce alte variabile se asociază acestea etc. Acestea vor permite inclusiv identificarea punctelor în care efortul de comunicare al autorităților nu a dat rezultatele scontate, a fost interpretabil, perceput ca netransparent etc.

Acest studiu este finanțat printr-un grant al Departamentului de Stat al S.U.A. Opiniile, constatările şi concluziile prezentate în această lucrare sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al S.U.A.