Revista presei internaționale – 9 decembrie

Predare de ștafetă în Germania, complicațiile politice ale crizei coronavirusului și boicotul diplomatic al Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing sunt câteva din temele presei internaționale. ”Epoca Merkel s-a încheiat după 16 ani de guvernare, cu aplauze lungi și ovații în picioare din partea Bundestagului pentru fostul cancelar”, notează Il Fatto Quotidiano, în timp ce New York Times ține să sublinieze că Angela Merkel părăsește funcția ca cel mai popular om politic german. Succesorul ei, social-democratul Olaf Scholz este ”un politician german clasic: serios, nu deosebit de carismatic, dar extrem de competent”, este caracterizarea succintă făcută de The Economist noului cancelar care a primit miercuri votul de încredere din partea Bundestagului. Deși Politico remarcă intenția lui Olaf Scholz de a continua politica lui Merkel, Wall Street Journal atrage atenția că noul cancelar ”moștenește îndelungatele probleme ale predecesoarei sale și se confruntă cu o serie de crize pe termen scurt care i-ar putea complica planurile cu privire la modernizarea statului german și a economiei acestuia”. Abia instalaţi în funcţii, noii miniştri vor trebui să facă față celui mai grav val de Covid-19 de până acum, creșterii inflației, majorării rapide a prețurilor la energie, dar și scăderii încrederii consumatorilor și a sectorului industrial care se confruntă deopotrivă cu probleme de aprovizionare, cu o scădere a comenzilor și cu o lipsă a lucrătorilor calificați, mai scrie Wall Street Journal. La Libre Belgique anticipează deja o primă confruntare în societatea germană după ce amploarea pandemiei a determinat guvernul ”să strângă drastic şurubul” pentru nevaccinaţi. Anunțându-și intenția de a impune vaccinarea obligatorie anti-Covid, noua echipă guvernamentală riscă să se confrunte cu furia socială în fosta Germanie comunistă, regiune care este fieful extremei drepte şi unde o parte a populaţiei se hrăneşte cu teorii conspiraționiste, respingând vaccinarea.
Criza coronavirusului generează probleme politice și în Marea Britanie, unde premierul Boris Johnson este în centrul unui scandal, după difuzarea unei înregistrări video în care colaboratori apropiați fac glume pe seama unei presupuse petreceri de Crăciun ce ar fi fost organizată anul trecut, când țara se afla sub restricții severe de carantină. Potrivit The Independent, un purtător de cuvânt al guvernului britanic a demisionat, iar premierul britanic și-a cerut scuze pentru comportamentul colaboratorilor săi din înregistrarea video, anunțând totodată desfășurarea unei anchete, deși a ținut să sublinieze că măsurile restrictive au fost respectate de membrii guvernului. Scandalul intervine într-un moment în care Londra anunță Planul B pentru combaterea noii variante a coronavirusului, ceea ce, potrivit The Guardian, înseamnă trecerea la munca de acasă, acolo unde este posibil, reguli mai stricte pentru purtarea măștii și introducerea pașapoartelor de vaccinare. Varianta Omicron ar putea deveni dominantă în Marea Britanie până la Crăciun, ceea ce ar putea determina o dublare a numărului de cazuri la fiecare două-trei zile, avertizează un reputat epidemiolog britanic, citat de The Guardian.
Les Echos remarcă însă că ”știrile despre varianta Omicron sunt mai degrabă liniștitoare”. Potrivit datelor preliminare vaccinurile actuale protejează bolnavii infectați cu varianta Omicron contra formelor severe de Covid și, deși este mult mai transmisibilă, noua tulpină nu provoacă simptome mai severe decât varianta Delta, predominantă în prezent.
Boicotul diplomatic anunțat luni de Statele Unite ale Americii împotriva Jocurilor Olimpice de Iarnă ce vor fi organizate de China în luna februarie generează reacții în cascadă. Marea Britanie, Canada și Australia s-au alăturat demersului SUA de a nu merge cu delegații diplomatice la Beijing, în semn de condamnare a ”atrocităților” comise de China ca urmare a încălcării drepturilor omului, notează Reuters. Guvernele lumii și liderii mediului de afaceri ar trebui să ia atitudine față de nerespectarea drepturilor omului în China, este îndemnul lansat de revista Forbes, care amintește de lagărele de oprimare a minorității musulmane uigure, de represaliile împotriva manifestanților pro-democrație din Hong Kong sau de recenta reducere la tăcere a tenismenei Peng Shuai, care a acuzat un fost înalt oficial chinez de abuzuri sexuale împotriva ei. ”Boicotul” din partea SUA este contrar spiritului olimpic, contraatacă un editorial din South China Morning Post, care acuză implicarea politicului într-o competiție sportivă. Totuși răspunsul Beijingului împotriva țărilor critice la adresa sa trece dincolo de declarații. Il Fatto Quotidiano scrie despre blocada comercială impusă Lituaniei în ultimele zile de către China, după ce statul baltic a criticat Beijingul pentru reprimarea uigurilor din Xinjiang și a demonstrațiilor pro-democrație din Hong Kong. Drept urmare, Comisia Europeană a propus instituirea unui instrument care să descurajeze utilizarea comerțului ca armă de șantaj împotriva UE și a țărilor sale membre, subliniind că ”unitatea și solidaritatea europeană rămân fundamentale și în relațiile cu țările terțe”. În legătură cu starea libertăților fundamentale în China este edificator și raportul organizației „Reporteri Fără Frontiere”, citat de BBC, potrivit căruia în China au fost condamnaţi la închisoare mai mulţi jurnalişti decât în orice altă ţară, cel puţin 127 de ziariști aflându-se, în prezent, în spatele gratiilor. Potrivit organizaţiei, reprimarea presei în China s-a înrăutăţit în timpul pandemiei. Cel puţin zece jurnalişti au fost arestaţi în 2020, pentru articole legate de condiţiile de carantină din Wuhan – oraşul în care a apărut, pentru prima dată, noul coronavirus, mai notează BBC./cciulu/ilapadat

 

Carolina Ciulu