Mai multe cotidiene internaționale au publicat simultan o amplă investigație ce vizează acțiunile de lobby și manevrele societății de transport Uber pentru a se impune în Franța și în marile metropole ale Europei între 2013 și 2017. Jurnaliștii au analizat peste 124.000 de documente ale companiei, din care reiese că Uber a lansat operațiuni pe patru continente în succesiune rapidă, adesea fără a cere licențe pentru a putea opera ca serviciu de taxi și livrări, prezentându-se doar ca o platformă tehnologică care conectează pasagerii și șoferii. Le Monde se concentrează asupra perioadei 2014 – 2016, când actualul președinte francez Emmanuel Macron, deținea funcția de ministru al economiei. Documentele dezvăluie faptul că acesta a acționat în culise în favoarea Uber, care încerca la momentul respectiv încerca să impună o dereglementare a pieței, dar întâmpina ostilitatea guvernului.
”Uber s-a folosit de atacurile violente împotriva șoferilor săi pentru a face presiuni asupra politicienilor”, susține la rândul său Washington Post. ”Investigația indică faptul că, în eforturile sale de expansiune globală, oficialii companiei au văzut confruntările cu taximetriștii, adesea violente și preluate de presă, ca pe o modalitate de a câștiga simpatia publicului”.
Un alt subiect prezent în presa internațională este demisia lui Boris Johnson din fruntea guvernului și lupta pentru succesiunea la șefia Partidului Conservator. Anunțându-și demisia, Johnson, în vârstă de 58 de ani, nu a spus niciun cuvânt despre valul fără precedent de plecări în doar 48 de ore, nici despre turbulențele mandatului său și acuzațiile care îi expun minciunile și lipsa de integritate, remarcă Le Monde. El a declarat că este „extrem de mândru” de palmaresul său și a denunțat „instinctul puternic de turmă” de la Westminster, un atac direct la adresa celor care l-au abandonat în masă. New York Times explică viitorul după Johnson: ”Nu vor fi alegeri generale. Următorul premier al Marii Britanii va fi ales printr-un vot de către membrii cotizanți ai Partidului Conservator, care va rămâne la putere. Deși Boris este sub presiune pentru a lăsa pe altcineva prim-ministru interimar, el a declarat că va rămâne în funcție până când va fi numit un nou lider, ceea ce ar putea dura șase săptămâni sau mai mult”.
”Concurenții conservatori se înghesuie să ajungă la conducere, în timp ce favoritul refuză să candideze”, notează FINANCIAL TIMES, și explică: ministrul apărării, Ben Wallace, se număra printre favoriții viitorului scrutin, el bucurându-se de o rată de sprijin de 86% din partea membrilor partidului, fiind și preferatul mai multor case de pariuri. Dar, printr-un anunț surprinzător, Wallace a declarat că nu va candida: “Nu a fost o opțiune ușor de făcut, dar atenția mea se îndreaptă asupra funcției mele actuale, fiind interesat de siguranța acestei mari națiuni”. Noul ministru de finanțe, Nadhim Zahawi, a anunțat în schimb că “dorește să redreseze ‘barca’ și să stabilizeze economia”. Campania sa, care ar urma să se concentreze asupra taxelor și asupra educației, va fi lansată oficial în cursul zilei de luni. Ministrul transporturilor, Grant Shapps, a anunțat și el că va candida, căutând totodată să-i atragă în jurul său pe parlamentarii care i-au rămas credincioși premierului demisionar. Fostul ministru de finanțe, Rishi Sunak, și-a lansat și el candidatura vineri, printr-un videoclip în care promitea să pună capăt ‘poveștilor de adormit copiii’ – un atac voalat la adresa premierului. În fine, ministrul de externe, Liz Truss, își va lansa și ea candidatura în zilele următoare. Tom Tugendhat, președintele comisiei de politică externă din Camera Comunelor, și Suella Braverman, procurorul-general, sunt și ei pe listă.
Într-o cheie ironică, CORRIERE DELLA SERA subliniază că Boris Johnson este, din punct de vedere tehnic, o persoană fără domiciliu, neavând unde să stea după ce va pleca din Downing Street 10. Proprietatea sa din Oxfordshire este închiriată pe termen lung, iar apartamentul soției Carrie de la Londra este prea mic pentru o familie cu doi copii. Așadar, înainte de a face orice planuri pentru scena politică, Boris Johnson va trebui să își găsească o casă, conchide Corriere della Sera.
După cum era de așteptat, din paginile presei internaționale nu lipsesc analizele privind ultimele evoluții din zona frontului din Ucraina. Wall Street Journal atrage atenția asupra faptului că, în ultimele zile, trupele rusești și-au comasat artileria și rachetele în Sloviansk și în localitățile învecinate, exercitând presiuni asupra puternicelor poziții deținute încă de trupele ucrainene în regiunea Donețk. ”Pentru Rusia, cucerirea orașului Sloviansk ar marca o victorie strategică, având în vedere că el se află în calea mai multor drumuri regionale, fiind totodată nodul central în transportul local. Cucerirea ar avea și o importanță simbolică, deoarece acest oraș a fost implicat în revolta din 2014, când separatișii au ocupat sediul poliției locale, transformându-l în cartier general al revoltelor din regiune”, subliniază publicația americană. De la Kiev, Ukrinform avertizează că presa de propagandă a Kremlinului încearcă să prezinte o scindare a Occidentului în ceea ce priveşte susţinerea Ucrainei. Astfel, Moscova a distribuit materiale „Daily Banner” şi „BB-CNTV”, care, pretinzând că citează „The Sunday Times”, au scris că în rândul țărilor NATO există o „divizare în raport cu războiul din Ucraina”./rlambru
(Agenția de Presă Rador)
