Preţul petrolului de pe pieţele mondiale a crescut ca efect al bombardării care a avut loc sâmbătă, printr-un atac cu drone, a instalaţiilor şi câmpurilor petroliere din Arabia Saudită, unde se realizează aproape 6% din producţia mondială de ţiţei. Deocamdată nu se poate şti cu siguranţă cine a comis acţiunea criminală.
Cert este că în urma atacului cel mai mare exportator de petrol din lume și-a redus exploatările cu 50%. Potrivit statisticilor Statelor Unite până în august Arabia Saudită exploata zilnic zece milioane de baril de petrol, ceea ce reprezenta aproximativ 10% din producţia mondială de ţiţei. Experţii au tras deja un semnal de alarmă şi au prognozat o creştere dramatică a preţului petrolului. Vineri preţul unui baril a fost 60 de dolari, dar pentru luni – când s-au redeschis pieţele – se aşteptau la creşteri de preţ cu 5-10 dolari/baril. Previziunile mai pesimiste indicau o creştere de preţ chiar până la 80-100 de dolar pe baril. Deocamdată este greu de apreciat în ce măsură creşterea de preţ a barilului de ţiţei va avea sau nu o influenţă asupra preţului combustibilului. În multe ţări printre care şi România mai mult de jumătate din preţul unui litru de benzină reprezintă taxe, care sunt vărsate de marii jucători pe piaţă în conturile statului. De exemplu în România fără TVA, accize etc. un litru de benzină ar costa doar 2,90 lei, conform datelor Oil Bulletin. Depinde foarte mult de cât de mult timp va dura majorarea preţului petrolului. Arabia Saudită s-a grăbit să liniştească opinia publică, declarând că se lucrează la remedierea situaţiei, dar reparaţiile pot dura câteva săptămâni. Statele Unite au semnalat că sunt dispuse să arunce pe piaţă rezervele pentru situaţii de urgenţă, dacă acest lucru va fi necesar. Expertul energetic Nick Butler a declarat pentru BBC că efectul atacului probabil că va fi de scurtă durată, după ce în ultimii doi ani piaţa „s-a obişnuit” cu astfel de evenimente în urma situaţiilor din Venezuela şi din Iran. Astfel, chiar dacă lipsesc două milioane de baril din producţia zilnică din sistem, situaţiile pot fi ţinute sub control.
Întrebarea cea mai importantă este ce fel de urmări politice va avea atacul de sâmbătă? Dacă ne putem aştepta la noi atacuri, şi dacă Arabia Saudită este pregătită sau nu să preîntîmpine astfel de evenimente? Situaţia politică din Orientul Apropiat este şi aşa destul de tensionată din cauza conflictului dintre Iran şi Izrael. În acest context, există riscul ca situaţia să se agraveze, mergând până la declanşarea unui război, care ar reprezenta cu siguranță o lovitură mult mai puternică pentru toată lumea. Pentru a da răspuns la această întrebare ar trebui să ştim cine a comis atacul de sâmbătă, care – din fericire – nu s-a soldat cu victime, dar a cauzat o pagubă materială semnificativă (încă nu cunoaştem dimensiunea exactă a prejudiciului). Rebelii Huti din Yemen şi-au asumat atacul. Această organizaţie – împotriva căreia coaliţia militară condusă de Arabia Saudită duce o luptă încă din anul 2015 – a mai comis agresiuni împotriva obiectivelor industriale şi a aeroporturilor din Arabia Saudită, dar numai în zona frontierei. Acţiunea de acum însă a avut loc în centrul ţării, la câteva sute de kilometri de zona de unde rebelii şi-ar fi putut lansa dronele. Experţii sunt de părere că tehnologia yemenită şi cea provenită din Coreea de Nord nu este capabilă să asigure suport pentru un atac la o distanţă atât de mare. Rebelii Huti au sugerat că atacul lor a fost lansat din interiorul Arabiei Saudite, dar deocamdată nu există nicio dovadă în acest sens. Nu este clar cum au reuşit dronele să treacă pe lângă apărarea antiaeriană americană staţionată în Arabia Saudită şi în Bahrein. Ministrul de externe american, Mike Pompeo a afirmat că în spatele atacului ar putea să se afle şiiţii din Iran, dar nici el nu a putut prezenta dovezi în sprijinul acestei ipoteze. Omologul persan al lui Pompeo, ministrul de externe, al Iranului, Mohammad Javad Zarif a declarat că acuzaţiile americane sunt minciuni. Presa din Iran scrie că atacatorii au fost rebelii Huti, care de altfel se bucură de sprijinul Teheranului. În urma atacurilor, preşedintele american l-a asigurat pe moştenitorul coroanei din Arabia Saudită, prinţul Mohammad bin Salman, că poate să conteze pe sprijinul Statelor Unite, iar prinţul a promis că atacatorii vor primi un răspuns pe măsură. Deocamdată nu se poate şti dacă acest răspuns ar putea să însemne sau nu intensificarea războiului din Yemen. Ieri purtătorul de cuvânt al Casei Albe nu a exclus posibilitatea ca preşedintele Trump să se întâlnească cu preşedintele Iranului, Hassan Rouhani, dar probabilitatea unui astfel de summit este minimă. Mult mai belicoasă a fost declaraţia comandantului Gărzii Revoluţionare din Iran, Amir Ali Hajizadeh, care a spus că Iranul este pregătit pentru un război total cu Statele Unite, şi fiecare bază americană aflată la mai puțin de 2000 de kilometri de Iran se află în interiorul razei de acţiune a rachetelor iraniene.
Székely Ervin, RADOR
