Dintre subiectele principale ale actualităţii politice europene, presa reţine noi date legate de Brexit, de numirea comisarilor europeni şi de rezultatul alegerilor legislative din Austria. Iar de peste ocean, răzbat ecouri ale aşa-numitului „scandal Ukraingate”, al cărui personaj central este preşedintele Trump.
Pe fondul şicanelor reciproce dintre guvernul şi parlamentul Marii Britanii pe tema Brexit, ministrul de Finanţe, Sajid Javid, dă din nou asigurări că Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană pe 31 octombrie, cu sau fără acord. Citat de Daily Mail, ministrul Javid a declarat „Să sperăm că plecăm cu un acord. Dacă nu putem însă încheia un acord, cred că este important să ieşim în orice caz şi să plecăm fără un acord. Trebuie să părăsim Uniunea Europeană până la acea dată, nu mai putem avea amânări”. Totodată, ministrul Javid a confirmat că executivul ar avea un plan de rezervă pentru a ocoli legea care îl obligă pe premierul Johnson să ceară amânarea Brexit dacă nu se obţine un acord până pe 19 octombrie.
În Austria, extrema dreaptă pierde teren în timp ce partidul lui Sebastian Kurz, ÖVP, câştigă puncte importante şi obţine victoria, scrie Deutsche Welle. Fostul cancelar Kurz spune că discuţiile privind coaliţia „vor fi mai dificile de această dată” şi că va avea nevoie de mai mult timp pentru a-şi alege partenerii. O evidentă aluzie la fostul partener de guvernare, FPÖ, afectat de un scandal de corupţie care în final a dus la căderea guvernului, aminteşte Deutsche Welle. „Ce se întâmplă acum?” se întreabă The Local din Austria, cu referire la opţiunile pe care le are Sebastian Kurz în privinţa formării noului guvern. Una dintre opţiuni ar fi cu Verzii, al doilea mare câştigător al alegerilor. „Ajutaţi de îngrijorările resimţite de alegători pe tema schimbărilor climatice, Verzii au reuşit să obţină cel mai bun rezultat al lor, o schimbare dramatică faţă de 2017, când nu au putut să intre în parlament”. „Verzii aşteaptă însă o modificare a poziţiei OVP în privinţa mediului şi a sărăciei”, altfel „riscăm să sfârşim cu un non-guvern, cu participarea Verzilor”, susţine şeful acestei formaţiuni, Werner Kogler. O altă variantă de partener pentru guvernare ar putea fi Social Democraţii, însă aceştia au anunţat că au nevoie de timp pentru a face o analiză a cauzelor care au dus la pierderea a aproximativ cinci procente faţă de alegerile anterioare, mai comentează The Local.
Numirea noilor comisari europeni este o altă temă importantă urmărită de presa internaţională, care reţine faptul că propunerile venite din partea României şi a Ungariei, Rovana Plumb respectiv Laszlo Trocsanyi, au fost respinse pentru a doua oară de comisia JURI a Parlamentului European. „Legislatorii UE şi-au încordat muşchii luni, respingând pentru a doua oară candidaţii desemnaţi de Ungaria şi România pentru două din posturile de conducere ale blocului, pe fondul preocupărilor privind posibile conflicte de interes”, scrie The New York Times. Iar Le Figaro opinează că „E vorba de o lovitură dură pentru preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, care trebuie să-şi preia funcţia pe 1 noiembrie împreună cu echipa sa”. „Comisia de afaceri juridice a votat că cei doi comisari desemnaţi ‘nu sunt în măsură să-şi exercite funcţiile conform Tratatelor şi Codului de conduită’, a scris pe Twitter purtătorul de cuvânt Jaume Duch. Prin urmare, ei „nu vor fi în măsură să participe în această săptămână la audieri” în faţa eurodeputaţilor, spre deosebire de ceilalţi comisari desemnaţi pentru viitoarea Comisie care trebuie să-şi preia funcţiile pe 1 noiembrie”. Preşedinta Comisiei Europene a cerut României şi Ungariei noi nominalizări, scrie Politico, citând un diplomat european. „Candidaţii trebuie să fie corespunzători şi să se potrivească portofoliilor. Dacă ceva nu se potriveşte, s-ar putea să trebuiască să solicităm noi nume”, a afirmat sursa citată, precizând că Ursula von der Leyen este în contact permanent cu premierii României şi Ungariei. Potrivit ziarului Magyar Nemzet, Ungaria îl susţine, în locul Laszlo Trocsanyi, pe Oliver Varhelyi, diplomat acreditat la Uniunea Europeană.
Din actualitatea de peste ocean, presa internaţională reţine noi date legate de „scandalul Ukraingate”, caz în care i se reproşează preşedintelui american că l-ar fi încurajat pe omologul ucrainean să facă presiuni pentru anchetarea afacerilor derulate de fiul lui Joe Biden în această ţară. „Donald Trump se dezlănţuie împotriva avertizorului de integritate” care a făcut publice informaţii ale dialogului cu liderul ucrainean şi sugerează că Adam Schiff, membru al Camerei Reprezentanţilor care conduce ancheta, ar trebui să fie arestat pentru „trădare”, scrie The Washington Post. „Adam Schiff a fabricat ilegal o declaraţie falsă şi teribilă, pe care mi-a atribuit-o drept cea mai importantă parte a convorbirii mele cu preşedintele Ucrainei şi a citit-o cu voce tare Congresului şi poporului american. Nu avea nicio legătură cu ce am spus în convorbirea telefonică. Arestare pentru trădare?”, a scris Donald Trump pe Twitter şi a spus că îşi doreşte să îl cunoască pe avertizorul de integritate. În replică, avocaţii acestuia din urmă spun că declaraţiile preşedintelui pun în pericol siguranţa ofiţerului, care urmează să depună mărturie în faţa Comisiei pentru Informaţii din Camera Reprezentanţilor, mai arată The Washington Post.
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)
