Breviar economic, 21 octombrie – selecţiuni

de Victor Ionescu
de Victor Ionescu

Cele trei mari economii ale zonei euro, Germania, Franţa şi Italia, sunt blocate, fiecare în felul ei. Pentru rezolvare Berlinul ar trebui să facă profunde modificări structurale, la fel şi Parisul şi Roma, ar fi nevoie de aplicarea unor facilizări cantitative de către Banca Centrală Europeană pentru sporirea inflaţiei şi de o oarecare diminuare a constrângerilor fiscale.
Între timp, regiunea este prada şocurilor din afară şi din interior. Şocurile externe includ încetinirea economiilor emergente, în special a Chinei, disputa cu Rusia pentru Ucraina, contaminarea cu ebola şi războiul împotriva Statului Islamic.
Ca şi când nu ar fi suficient, zona euro continuă să-şi provoace singură răni. Ultima este graba Greciei de a ieşi din programul de salvare. Pieţele acţiunilor au reacţionat printr-o creştere a randamentelor obligaţiunilor elene la un nivel care nu îi permite Atenei să se ţină pe propriile ei picioare, în viitorul previzibil.
Berlinul se cramponează între timp pe poziţia sa, în timp ce alţii încearcă să-l determine să sporească cheltuielile pentru investiţii şi să-şi restructureze economia. Guvernul şi-a băgat în cap să-şi echilibreze bugetul anul viitor dar a anunţat previziuni de creştere mult reduse pentru anul acesta şi cel viitor, de 1,2% şi respectiv 1,3%.
Germania are cu siguranţă nevoie de sporirea investiţiilor, întrucât infrastructura ei este în degradare. Dar beneficiile pe care le va aduce acest lucru altor ţări din zona euro sunt îndoielnice. De aceea, ar fi mai productiv dacă partenerii Germaniei s-ar concentra asupra liberalizării pieţei serviciilor. Aproape fiecare meserie şi profesie este acoperită de o breaslă care impune ani lungi de instruire şi exclude competiţia de pe piaţă. Ca urmare, Germaia are servicii de calitate înaltă dar scumpe. Dacă Berlinul ar putea fi convins să-şi deschidă pieţele, acestea ar putea deveni o sursă importantă de afaceri pentru alte ţări din UE. Ar putea oferi totodată consumatorilor germani opţiuni mai largi de servicii mai ieftine pe care să-şi cheltuiască banii.

Miniştrii francezi şi germani ai economiei şi finanţelor au promis , în urma unei reuniuni desfăşurate la Berlin,că vor fi elaborate propuneri comune privind creşterea investiţiilor.
Cei doi miniştri francezi au declarat că propunerea Franţei este ca Germania să-şi sporească investiţiile publice cu 50 de miliarde de euro, ei promiţând că guvernul de la Paris îşi va diminua în schimb cheltuielile publice cu o sumă echivalentă.
După reuniune, Schauble şi Gabriel au răspuns că această sumă chiar corespunde nevoilor de investiţii ale Germaniei, dar au precizat că cea mai mare parte a acestor investiţii trebuie asigurată de sectorul privat. Ei au risipit astfel speranţele Parisului cu privire la un vast program de investiţii publice germane de care ar fi profitat indirect şi celelalte state europene.
În documentul ce va fi prezentat la 1 decembrie se vor regăsi atât proiecte comune, cât şi idei de proiecte comune, astfel încât demersul franco-german să creeze „o dinamică utilă tuturor în Europa”.

Germania riscă să se apropie periculos de mult de recesiune, a avertizat Bundesbank. În buletinul său pe luna octombrie, Bundesbank estimează că economia germană a înregistrat o creştere modestă în al treilea trimestru al acestui an în condiţiile în care producţia industrială a încetinit iar sectorul construcţiilor nu a dat un impuls economiei.
În trimestrul al doilea economia germană a avut o contracţie de 0,2% iar o nouă contracţie în al treilea trimestru ar fi însemnat că prima economie europeană a intrat deja în recesiune.

Sistarea livrărilor de gaz rusesc la iarnă va avea un efect semnificativ asupra Europei de Est, însă chiar şi cele mai afectate state – Bulgaria, Estonia şi Finlanda – vor reuşi să supravieţuiască iernii. Aceasta este una dintre concluziile-cheie după aşa numitele teste de stres privind gradul de pregătire al celor 28 de economii de a rezista la o restricţionare puternică sau chiar la oprirea totală a gazului din Rusia în următoarele 6 luni.
În cazul unei opriri totale a gazului, Bulgaria şi Finlanda vor pierde aproape 100% din livrările de gaz, iar Estonia – 73%. Bulgaria şi Marea Britanie (însă aceasta este practic independentă de Gazprom) sunt cu cele mai mici cantităţi de gaz depozitate – 2 săptămâni, respectiv 2 luni, iar Germania poate să funcţioneze din rezervele proprii aproape 6 luni.
Lituania (59%), Ungaria (35%), România (31%), Polonia (28%), Grecia (18%), Slovacia (17%), Letonia (15%) şi Croaţia (12%) vor fi de asemenea afectate.
Însă Letonia, de exemplu, ar trece cun bine iarna, pentru că beneficiază de un mecanism prin care în perioada verii îşi umple depozitul de gaz de la Inkukalns, iar iarna vinde gazul înapoi Rusiei. Lituania se bazează pe faptul că criza nu va fi atât de serioasă, datorită teminalelor sale de gaz lichefiat, pe care le va deschide la Klaipeda, în luna decembrie. În Estonia şi Finlanda, gazul este doar 10% din întregul mix energetic.

Turcia este noua rută a banilor ruseşti, după ce vestul a aplicat sancţiuni Moscovei. CEO-ul turc al fondului Gazprombank, Aylin Suntay, a declarat că Turcia ajunge la o cotă de 30%. În timp ce Statele Unite au pus la colţ gigantul financiar rusesc Sberbank în privinţa tranzacţiilor internaţionale, scutirea de sancţiuni a capului de pod pe care această bancă îl are în Turcia (Denizbank) indică faptul că interesul capitalului rusesc faţă de Turcia va creşte mult.
În 2012  Gazprombank nu avea un fond în sensul vestic al cuvântului. Acum banca dispune de un fond de 5,3 miliarde de dolari în administrarea bunurilor. 200 de milioane de dolari sunt realizaţi în străinătate. Pentru a face investiţii în Turcia, Polonia, Ungaria, Cehia şi Grecia  a fost înfiinţat Fondul Emerging Europe Equity. Acestuia i s-au adăugat două fonduri cu sediul în Luxemburg.

Militanţii din Statul Islamic dispuneau de capacitatea necesară pentru o producţie zilnică de ţiţei în valoare de circa 2 milioane de dolari, în Irak şi Siria, înainte de recentele raiduri lansate de SUA. Gruparea extremistă exercita controlul asupra a până la 350.000 de barili de ţiţei pe zi, dar nu putea produce decât 50.000 până la 60.000 de barili pe zi, din cauza luptelor, a întreruperilor şi a expertizei sale tehnice limitate.
Raidurile aeriene lansate de SUA luna trecută au vizat rafinării de petrol ale SI din estul Siriei, Washingtonul şi partenerii săi vizând anularea unei importante surse de venituri pentru jihadişti. O parte din capacitatea de producţie de ţiţei a fost anihilată de loviturile aeriene, dar este prea devreme să se spună cât reprezintă această pierdere.
Cea mai mare parte a petrolului vândut de SI pe piaţa neagră este transportat cu camioane pe rute utilizate de contrabandişti pe la graniţa turcă şi este vândut  la preţuri între 25 şi 60 de dolari per baril, comparativ cu preţul oficial de circa 85 de dolari barilul.

Grupul american IBM va renunţa la divizia sa responsabilă cu producţia de semiconductori pentru a se concentra pe cloud computing, dispozitive mobile şi analiza datelor.     IBM a precizat că va plăti firmei Globalfoundries Inc suma de 1,5 miliarde de dolari pentru ca aceasta din urmă să preia divizia de chipuri a IBM. Globalfoundries, companie deţinută de  fondul de investiţii al guvernului din Abu Dhabi, va prelua operaţiunile de producţie a semiconductorilor şi uzinele IBM din East Fishkill, New York şi Essex Junction, Vermont. În plus, Globalfoundries va deveni furnizorul exclusiv al IBM de semiconductori pentru servere în următorul deceniu.
Deşi IBM va plăti suma de 1,5 miliarde de dolari către Globalfoundries în următorii trei ani, grupul american a precizat că a decis să treacă o pierdere de 4,7 miliarde de dolari în rezultatele financiare pentru trimestrul al treilea, reprezentând toate costurile asociate cu vânzarea diviziei de semiconductori. Potrivit rezultatelor financiare, în trimestrul al treilea al acestui an profitul IBM a scăzut cu 99,6% până la 18 milioane de dolari, de la patru miliarde de dolari în perioada similară a anului trecut.
IBM este în prezent ultima mare companie din sectorul IT care are un ciclu întreg de producţie de la concepţie la producţie şi comercializare. În ultimii ani, însă, grupul a renunţat la o mare parte din activităţile sale industriale pentru a se concentra pe servicii.
La începutul acestei luni, grupul chinez Lenovo Group Ltd a finalizat achiziţionarea diviziei de servere a IBM pentru 2,1 miliarde de dolari.

Dacia Logan îşi menţine şi în 2014 poziţia de cel mai vândut automobil pe piaţa românească, livrările pe primele nouă luni însumând 9.006 unităţi, în creştere cu 20,3% faţă de perioada similară a anului trecut. Pe locul doi se situează Dacia Duster, cu vânzări de 3.874 unităţi în primele trei trimestre din 2014, în creştere cu 29,2%, iar pe locul trei Dacia Sandero – 3.676 unităţi, în creştere cu 4,2% comparativ cu ianuarie-septembrie 2013.
În clasamentul celor mai vândute 10 modele de automobile în România urmează Skoda Octavia – 2.587 unităţi, în creştere cu 34,3%, Volkswagen Golf – 2.207 unităţi, plus 12,2%, Dacia Logan MCV – 2.083 unităţi, Ford Fiesta – 2.002 unităţi, în creştere cu 136,1%, Skoda Rapid – 1.907 unităţi, în creştere cu 132,8%, Renault Clio – 1.487 unităţi, plus 5,2%, şi Renault Captur – 1.420 unităţi, în creştere cu 270,8%.
La automobilele echipate cu motoare diesel, liderul vânzărilor este Dacia Duster, cu 3.106 unităţi livrate. Patru din cinci automobile Duster vândute pe piaţa autohtonă în perioada analizată sunt echipate cu motoare diesel. Preferinţele românilor s-au îndreptat apoi spre Dacia Logan – 2.605 unităţi (28,9 % din totalul modelelor Logan vândute în România, în perioada de referinţă, sunt echipate cu motoare diesel), Skoda Octavia – 1.923 unităţi (ponderea celor diesel în total vânzări de modele Octavia – 74,3%), VW Golf – 1.503 unităţi (68,1%), Ford Fiesta – 1.392 (69,5%), Dacia Sandero – 1.245 (33,9%), Renault Captur – 1.125 (79,2%), Dacia Logan MCV – 1.067 (51,2%), VW Passat – 972 unităţi (98,3%) şi Dacia Dokker – 942 (82,2%).
La automobilele cu motorizări pe benzină, clasamentul celor mai vândute 10 modele este condus de Dacia Logan – 6.401 unităţi (71,1% din modelele vândute în România dispun de motoare pe benzină), Dacia Sandero – 2.431 unităţi, Skoda Rapid – 1.242, Dacia Logan MCV – 1.016, VW Polo – 855, Dacia Duster – 768, Renault Clio – 741, VW Golf – 704, Skoda Octavia – 664 şi Opel Corsa – 647 unităţi.

RADOR (21 octombrie 2014)