Summit-ul european de două zile, de la Bruxelles, este dedicat în principal energiei şi schimbărilor climatice, dar şi economiei şi luptei împotriva virusului Ebola, anunţă EUObserver. Cei 28 se pronunţă cu privire la propunerea Comisiei Europene pentru „Pachetul energie-climă 2030”, ambiţios în termenii reducerii gazelor cu efect de seră. Obiectivul 2030 este susţinut de Germania şi ţările scandinave, dar pentru Marea Britanie şi ţările din Est, mai ales pentru Polonia, factura de plată ar fi prea costisitoare, relatează Euronews. Le Monde avertizează cu privire la riscul unui veto din partea Varşoviei. Polonia împreună cu alte ţări din Grupul de la Vişegrad, precum şi cu Bulgaria şi România, cer prevederi speciale, care să facă posibilă revizuirea ţintelor climatice ale Uniunii, după anul 2015, notează Rzeczpospolita. The Guardian atenţionează că s-ar pierde circa un milion de locuri de muncă potenţiale, dacă liderii europeni nu reuşesc să se pună de acord. Un acord privind o serie de obiective este văzut drept vital, dacă UE vrea să îşi respecte promisiunea de a da un exemplu altor naţiuni, înaintea dezbaterilor de anul viitor, de la Paris, privind schimbările climatice, notează Wall Street Journal. Propunerea de diversificare a surselor de aprovizionare şi reducere a dependenţei regiunii de combustibilii fosili vine după ce o dispută privind preţurile a dus la întreruperea furnizării de gaz rusesc către Ucraina, ţara de tranzit pentru circa 15% din necesarul de energie al UE, precizează Bloomberg. Rezervele de gaze ale Europei, din Norvegia până în Regatul Unit, secătuiesc, în timp ce industriile autohtone ale gazului de şist sunt puse sub semnul întrebării, din cauza percepţiei riscurilor pentru mediu, notează Financial Times. Sub pretextul ecologic, cei de la Bruxelles vor să îşi reducă dependenţa energetică de Moscova, conchide Nezavisimaia Gazeta.
The Guardian consemnează că miliardarul american George Soros a cerut un sprijin sporit al Occidentului pentru Ucraina, mai ales pentru reformarea sectorului energetic al ţării, pentru a fi mai puţin dependentă de Rusia. “Uniunea Europeană se va salva salvând Ucraina”, a spus Soros pentru ziarul britanic. Totodată, miliardarul îşi exprimă îngrijorarea cu privire la o posibilă înţelegere între Putin şi Obama, scrie Evropeiska Pravda. „Ar putea exista perspectiva unei înţelegeri majore, în care Rusia ar ajuta Statele Unite împotriva Statului Islamic, păstrând astfel poziţia dominantă a SUA. Iar atunci, Rusiei i s-ar permite să-şi continue drumul în aşa-numita ‘vecinătate apropiată'”, avertizează George Soros, citat de publicaţia ucraineană. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) menţionează într-un raport publicat joi că frontiera dintre Ucraina şi Rusia continuă să fie traversată de un număr semnificativ de militari, prin anunite puncte de trecere, informează Ukrainska Pravda. Potrivit observatorilor, săptămâna aceasta, frontiera ruso-ucraineană a fost traversată de 540 de bărbaţi şi femei în uniformă, printre aceştia fiind inclusiv cazaci. Observatorii mai menţionează că au observat camioane exportând în Rusia cărbune, din regiunea ucraineană Lugansk, notează ziarul ucrainean. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat ieri că „Realizarea acordurilor de la Minsk privind reglementarea situaţiei din Ucraina nu este deloc uşoară, şi important este să se finalizeze procesul de stabilire a demarcării liniei de graniţă, care va permite încetarea focului”, citează Russia Today.
Atacul fără precedet din Parlamentul canadian este consemnat de presa internaţională. Teroriştii nu au nicio şansă în Canada, a asigurat premierul Stephen Harper, titrează The Globe and Mail. Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a condamnat atacul petrecut miercuri la Ottawa, pe care l-a calificat drept tragic, anunţă Euronews. Obama a oferit sprijinul specialiştilor americani şi a spus că SUA şi Canada trebuie să colaboreze strâns pentru combaterea activităţilor teroriste, scrie The Washington Times. Inima democraţiei canadiene a fost atacată, titrează Toronto Star. Violenţa politică este aproape necunoscută în Canada, dar acum focurile de armă de pe coridoarele Parlamentului şi petele de sânge de la Memorialul alăturat au adus realitatea unui asemenea conflict în centrul atenţiei. Atacul din Canada arată complexitatea luptei împotriva jihadismului, crede Stratfor. În timp ce ţările occidentale continuă să înfrunte grupările jihadiste transnaţionale în străinătate, menţinerea securităţii pe plan intern va deveni mai mult decât o provocare, conchide Stratfor.
(Cristina Zaharia)
