Alegerile din Marea Britanie ţin capul de afiş al presei internaţionale. Ziarele străine scriu de asemenea despre acordul de guvernare încheiat în Israel, ca şi despre alte evoluţii din Orientul Mijlociu. Şi nu în ultimul rând, cotidianele din capitalele lumii nu uită de cei 70 de ani scurşi de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.
The Times anunţă primele rezultate ale sondajelor la ieşirea de la urne, care plasează Partidul Conservator al premierului David Cameron pe primul loc, cu 316 locuri în Parlamentul britanic. Pe locul doi – Partidul Laburist, cu 239 de locuri. „Alegerile generale din Marea Britanie – scrie The Times – au fost învăluite într-o confuzie totală. După ce toate sondajele recente de opinie îi plasau umăr la umăr pe conservatori şi laburişti, la închiderea urnelor exit poll-urile sugerează că partidul lui David Cameron este foarte aproape de o victorie detaşată. Dacă exit poll-urile sunt corecte, atunci am trăi cea mai şocantă schimbare de situaţie din istoria politică modernă” – comentează The Times. The Economist menţionează că una din preocupările definitorii ale conservatorilor va fi „renegocierea relaţiilor Regatului Unit cu Bruxelles-ul şi organizarea unui referendum privind apartenenţa insulei la Uniunea Europeană„. Conservatorii propun o „conducere puternică, un plan economic clar şi un viitor mai luminos şi mai sigur” – notează The Guardian.
Dacă la Londra vor începe sau au început deja consultări pentru alcătuirea unui nou cabinet, la Ierusalim premierul Netanyahu face ultimele retuşuri înaintea învestirii noilor miniştri. Semnat cu „numai două ore înainte de expirarea termenului limită”, acordul încheiat cu partidul de extremă dreaptă va permite constituirea unui guvern cu o majoritate foarte restrânsă, punctează Jerusalem Post. „Coaliţia fragilă din Israel anunţă necazuri pentru Netanyahu şi pentru procesul de pace”, opinează The Guardian. Şi tot în Orientul Mijlociu, „guvernul exilat din Yemen cere ONU să trimită trupe terestre pentru a opri înaintarea rebelilor Houthi”, citim în acelaşi ziar londonez, în vreme ce Wall Street Journal informează că în urma discuţiilor cu secretarul de stat american Kerry, Arabia Saudită ia în considerare instituirea unui „armistiţiu de cinci zile în Yemen, pentru a permite livrarea de ajutoare umanitare”. Iranul eliberează între timp nava cargou reţinută la sfârşitul lunii aprilie, în timp ce se afla în Strâmtoarea Ormuz, notează New York Times, cu precizarea că „toţi membrii echipajului sunt sănătoşi”. „Incidentul a avut loc într-un moment crucial pentru relaţiile Iranului cu Occidentul, pe fondul continuării convorbirilor privind contestatul program nuclear al Teheranului şi intensificării fricţiunilor, în contextul atacurilor aeriene lansate în Yemen de o coaliţie în frunte cu Arabia Saudită, împotriva rebelilor şiiţi sprijiniţi de Iran”, remarcă New York Times. „După incidentul cu nava aparţinând firmei Maersk”, menţionează în continuare ziarul new-yorkez, „Washingtonul a adoptat o schimbare de politică, permiţând oricărui vas sub pavilion american să fie însoţit de nave de război ale Forţelor Navale când străbate strâmtoarea„. Presa americană relatează de asemenea despre decizia unei instanţe din Statele Unite, conform căreia programul de înregistrări telefonice al NSA, denunţat de Edward Snowden, este ilegal. Constatarea intervine „în timp ce Congresul analizează eventuala autorizare a continuării interceptărilor”, notează Washington Post. Justiţia americană stabileşte că „administraţia de la Washington a deturnat sensul legii pentru a-şi putea supraveghea propriii cetăţeni”, notează la rândul său Le Monde. Interceptările provoacă daune şi la Berlin, unde doamna Merkel a fost silită să oprească acţiunea de colectare de date despre vecinii Germaniei, în beneficiul Statelor Unite, scrie Der Spiegel. În Franţa însă, înregistrările telefonice vor putea fi folosite în procesul intentat pentru corupţie fostului şef al statului, Nicolas Sarkozy, relatează Le Figaro. Presa străină nu trece sub tăcere nici festivităţile organizate la 70 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea război mondial. „Contestând rolul URSS în eliberarea Poloniei de sub ocupaţia nazistă, Varşovia se distanţează de Moscova şi refuză oficial să sărbătorească victoria de la 9 mai”, deplânge agenţia rusă Ria. Iar din Polonia, ziarul Rzeczpospolita constată că liderii lumii civilizate „refuză Rusiei dreptul moral de a sărbători pacea, deoarece aceasta se comportă agresiv nu numai faţă de vecini, ci şi faţă de alte state NATO”. Totuşi, observă cotidianul varşovian, în Polonia vor fi prezenţi „doar liderii din regiune”, poate pentru că celelalte guverne „nu vor să accepte ostentativ invitaţia la festivităţile de la Gdansk”, unde au fost trase primele şarje de tun ale ultimei conflagraţii mondiale, festivităţi pe care „ruşii le consideră o provocare îndreptată împotriva lor”.
Adriana Buzoianu, RADOR
