Mierea are o puternică acţiune antibacteriană. Totuşi, studiile efectuate asupra rezistenţei bacteriilor la miere nu au ţinut cont întotdeauna de diferenţele care există între tipurile de miere. De-a lungul timpului, experienţa le-a arătat terapeuţilor că nu toate sortimentele de miere au aceleaşi efecte şi că unele sunt mai eficiente decât altele, în cazul anumitor afecţiuni. Vorbind despre diferenţele dintre tipurile de miere, Aristotel (în secolul al IV-lea î.H.) spunea că mierea deschisă la culoare este bună ca unguent pentru ochi inflamaţi şi pentru răni. Dioscorides spunea că mierea deschisă la culoare din Attica este cea mai bună, fiind eficientă în toate infecţiile şi pentru ulcerele avansate. Şi astăzi, medicina populară face aceste diferenţe. Mierea de căpşuni din Sardinia este foarte apreciată din punct de vedere terapeutic, în India se spune că mierea de flori de lotus e un panaceu pentru bolile de ochi, în Dubai e deosebit de apreciată mierea din Valea Jirdin, din Yemen, iar mierea Manuka din Noua Zeelandă are o foarte bună şi îndelungată reputaţie datorată proprietăţilor sale antiseptice. Într-un studiu publicat în 1992 în Journal of Applied Bacteriology au fost comparate efectele antibiotice ale mierii Manuka cu cele ale mierii obişnuite. Concluzia: mierea Manuka este mai eficientă decât mierea obişnuită în distrugerea celor mai frecvente 7 tipuri de bacterii prezente în infecţiile unor răni, chiar şi atunci când este diluată de 9 ori. În cazul stafilococului auriu, patogenul cel mai obişnuit prezent în răni, mierea Manuka a fost eficientă chiar şi diluată de 56 de ori!
Mierea are efect de vindecare a infecţiilor şi indirect, prin stimularea sistemului imunitar. Practic, mierea stimulează înmulţirea limfocitelor B şi T, activează neutrofilele, stimulează monocitele să elibereze aşa-numiţii mesageri celulari care declanşează răspunsul imunitar al organismului (citokine TNF alfa, IL-1 şi IL-6). Mierea furnizează un supliment de glucoză care ajută celulele macrofage să producă peroxid de hidrogen, necesar în distrugerea bacteriilor. Efectul antiinflamator direct al mierii este binecunoscut. Aplicată pe răni, mierea reduce umflăturile, edemele, precum şi durerea. Spre diferenţă de alte substanţe antiinflamatoare, mierea nu are efecte secundare. Mierea are şi un important efect antioxidant, are capacitatea de a distruge radicalii liberi prezenţi, dar şi de a inhiba formarea altor radicali liberi. Faptul că mierea grăbeşte vindecarea rănilor este explicat prin efectul ei de a stimula creşterea celulară. Mierea regenerează ţesutul din jurul capilarelor şi grăbeşte regenerarea epitelială. Şi mai are o calitate: nu are efecte adverse, spre diferenţă de antibiotice sau antiseptice. În acest fel, mierea utilizată ca medicament respectă principiul lui Hipocrate, după care un medic trebuie să folosească doar substanţe care nu dăunează în nici un fel pacientului.
www.zaman.ro
