Aşa cum aţi aflat, „Media 2020”, eveniment organizat în Capitală, de Radio România în colaborare cu Uniunea Radiodifuzorilor din Asia, a adus pentru două zile în Bucureşti reprezentanţi ai celor mai puternice trusturi media radio-tv din Europa, Asia, America de Nord şi Australia. Discuţiile au vizat, printre altele, rolul presei tradiţionale pe o piaţă marcată din ce în ce mai puternic de apariţia reţelelor de socializare şi a jurnalismului cetăţenesc. Fenomenul a cunoscut o puternică dezvoltare ca urmare a apariţiei platformelor Google, Facebook, Twitter sau YouTube, care dau posibilitatea aproape oricui să propage informaţii şi să impună idei în spaţiul public, ceea ce poate constata oricare dintre dvs. Cu ocazia reuniunii de la Bucureşti, colegii mei, reporterii Radio România, au realizat o serie de interviuri pe teme de interes cu reprezentanţi ai reţelelor de radiodifuzori.
*
Reporter: Alin Şerbănescu – Dle Graham Ellis, sunteţi vicepreşedinte al BBC şi preşedinte al Comitetului Radio al Uniunii Radiodifuzorilor Europeni. Ne puteţi spune dacă luaţi în calcul o strategie prin care mass media tradiţionale să lupte împotriva asaltului puternicelor platforme Google, Facebook, Twitter ori YouTube?
Graham Ellis: Trebuie să recunoaştem că sunt nişte apariţii noi pe piaţă şi acestea oferă ceva nou şi diferit. Cred că pentru serviciile mass media publice este important să îşi reamintească ce le diferenţiază de presa comercială. Şi aici putem să vorbim despre încrederea publicului, despre tratarea telespectatorilor şi radioascultătorilor ca şi cetăţeni, nu ca şi simpli clienţi. Să ne reamitim că avem datoria să reflectăm aspecte care privesc întreaga societate şi asta nu înseamnă doar să prezentăm ştiri obiective şi de calitate ori informaţii politice, înseamnă să arătăm societatea înapoi ei însăşi, prin arta sa, prin cultura, prin muzica sa.
Reporter: Dle Graham Ellis, ca jurnalist britanic, credeţi că mass media tradiţională pot avea în societate rolul de a îndruma publicul spre informaţiile relevante?
Graham Ellis: Serviciile publice de televiziune şi radiodifuziune întotdeauna au o capacitate mai bună de a înţelege şi de a reda adevăratul sens al informaţiei. Înţeleg mai bine ce vor cu adevărat cetăţenii şi ţara lor. Şi, din acest punct de vedere, da, putem pune mult mai bine informaţia în ordine.
*
Realizator: Lângă noi se află şi colega Liliana Anghel, care îl are ca invitat pe Giacomo Ghisani, noul director adjunct al Secretariatului pentru Comunicare al Vaticanului.
Reporter: Liliana Anghel – Ce a oferit această conferinţă, care a reunit la Bucureşti participanţi de pe patru continente, într-o premieră internaţională?
Giacomo Ghisani: Prin organizarea acestei conferinţe aţi reuşit foarte bine să deveniţi o punte între culturi şi zone geografice şi geopolitice diferite. Este pentru prima dată când particip la un eveniment coorganizat de Asia Broadcasting Union şi ştiu foarte bine că acest lucru a fost posibil datorită determinării Radio România, care a devenit promotor al acestei întâlniri între culturi şi, indirect, între popoare, pentru că noi, în calitate de servicii publice de radio şi televiziune, avem într-un fel ambiţia de a ne reprezenta propriile identităţi naţionale şi propriul public.
Reporter: Pe lângă activitatea on air şi online, Radio România promovează numeroase proiecte culturale, precum Festivalul Internaţional al Orchestrelor Radiofonice sau Târgul Internaţional de Carte „Gaudeamus”. Care credeţi că este rolul acestor iniţiative în relaţia cu publicul?
Giacomo Ghisani: Voi ne învăţaţi să interpretăm într-un mod complet inovativ şi curajos conceptul de serviciu public, care, pe lângă activităţile on air şi online, creează şi o mişcare culturală şi socială care pune în evidenţă funcţia responsabilităţii de acest tip pe care o au posturile publice. Şi voi interpretaţi acest aspect într-un mod care a devenit o reţetă de mare succes.
Reporter: Cum vor reuşi serviciile publice de radio şi televiziune să facă faţă provocărilor revoluţiei digitale, care se află în plină desfăşurare?
Giacomo Ghisani: Provocarea constă în felul în care vom reuşi să profităm de oportunităţile oferite. Aceste oportunităţi înseamnă că trebuie să continuăm să rămânem fideli tradiţiilor noastre, adică să ne păstrăm credibilitatea în ochii publicului, dar să fim inovativi, atât din punctul de vedere al produsului pe care îl oferim, cât şi al modului în care prezentăm şi distribuim acest produs.
(RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 5 iulie)
